Pe 18 noiembrie, de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, Societatea Română de Microbiologie cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, a dat publicității un studiu privind consumul de antibiotice în rândul populației României.
Analiza arată că România se situează pe primul loc în Europa la consumul de antibiotice, cu peste 25 de doze administrate zilnic la 1.000 de locuitori, la același nivel ca acum 10 ani. Prin comparație, în rândul statelor comunitare, consumul mediu, în funcție de populație, a fost de 15 doze la 1.000 de locuitori, pe zi.
Antibioticele sunt frecvent utilizate în mod inadecvat sau fără a fi necesare și nu sunt soluţia pentru infecţiile cauzate de virusuri (de ex. răceli obişnuite sau gripă). Ele sunt eficiente doar împotriva infecţiilor bacteriene. Diagnosticul corect şi decizia privind necesitatea administrării antibioticelor sunt stabilite doar de medic.
Creșterea rezistenței bacteriilor din cauza excesului de antibiotice este una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică ale continentului. Peste 35.000 de decese sunt atribuibile infecțiilor cu bacterii rezistente la antibiotice estimate pentru anul 2020.
În România, în ultimii zece ani, nu s-a reușit luarea unor măsuri care să limiteze consumul excesiv al antibioticelor, nici în ambulatoriu, nici în cadrul spitalelor, cu toate că în cazul din urmă s-a observat o scădere de 15% a administrării de antibiotice în 2021, față de 2019.
Nivelurile de rezistenţă la antibiotice variază semnificativ pe continentul european, cu cele mai scăzute niveluri înregistrate în nordul Europei şi cele mai ridicate în ţările din sudul şi estul Europei.
Utilizarea antibioticelor variază, de asemenea, foarte mult în blocul comunitar: 42% dintre respondenţii din Malta au raportat utilizarea de antibiotice în ultimele 12 luni, în timp ce procentul acestora a fost de 15% în Suedia şi Germania. Aproximativ 8% dintre antibiotice au fost luate fără reţetă medicală.
Trei din 10 europeni ştiu că utilizarea nenecesară a antibioticelor le poate face ineficiente sau că ştiu despre utilizarea lor corectă şi potenţialele lor efecte secundare, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.