Piața profilelor de lemn compozit (WPC) este estimată să crească, în perioada 2022-2027 cu peste 5%, conform Mordor Intelligence. Iar factorul fundamental care contribuie la acest avans este cererea venită din sectorul construcțiilor. Principalul jucător din domeniul profilelor WPC din România, Bencomp Buzău, confirmă tendința pieței, răspunzând unei cereri în creștere prin investiții în mărirea capacității de producție cu 50%, planuri de extindere cu o nouă fabrică la Arad, precum și diversificarea producției și intrarea pe piața de uși în 2024.
În prezent, la fabrica din Buzău se produc lunar 300 – 400 de tone de profile din lemn compozit, pentru care Bencomp utilizează 270 – 360 tone de deșeuri din lemn și din mase plastice, plus circa 10% aditivi care potențează calitățile naturale ale lemnului și pe cele de durabilitate ale plasticului. Produsele au totodată o puternică componentă sustenabilă, datorită revalorificării acestor deșeuri.
Profilele din lemn compozit produse în fabrica de la Buzău se utilizează în principal la amenajari exterioare precum pardoseli (deck-uri) pentru terase și piscine, pontoane, alei pietonale; împrejmuiri (garduri, balustrade, balcoane), la placarea fațadelor de clădiri și mobilier urban.
„Principalii furnizori de materii prime reciclate (rumeguș de lemn, granule HDPE) sunt producători români. Deșeurile de lemn provin din prelucrarea articolelor din lemn (de exemplu a mobilierului), din paleți care nu mai pot fi refolosiți, iar granulele HDPE reciclate de la reciclatori care prelucrează deșeurile din plastic, care altfel, cel mai probabil, ar ajunge la groapa de gunoi”, explică pentru Forbes Cristina Isabela Bene, acționar majoritar Bencomp Buzău.
Unul dintre furnizori, atât pentru deșeuri din lemn, cât și pentru granule reciclate este firma Bene International, acționar majoritar al Bencomp. Bene International este colector și reciclator autorizat și, prin intermediul Bencomp, reușește să închidă în mod complet cercul reciclării, redând circuitului economic aceste materiale.
„Bencomp e lider încă din anul 2012 și aceasta nu doar datorită faptului că am fost printre primii pe piața autohtonă de profil, ci și datorită investițiilor constante pe care le realizăm în modernizarea și diversificarea producției. În acest moment, la fabrica Bencomp din Buzău derulăm investiții de aproximativ două milioane de euro pentru mărirea capacității de producție cu 50%”, adaugă Cristina Bene, care crede că este nevoie de creșterea gradului de conștientizare a populației pentru reciclarea selectivă.
Tot legat de gradul de conștientizare și educare al populației în privința lemnului compozit, ea consideră că prin folosirea acestui produs revoluționar s-ar putea contribui la salvarea pădurilor autohtone prin crearea unor produse ecologice mai rezistente și mai ușor de întreținut în timp decât lemnul clasic.
Iar rezultatele din ultima vreme ale companiei indică o tendință de creștere. Astfel, Bencomp a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de aprox. 28 milioane lei, în creştere cu peste 50% faţă de anul 2020. Pentru 2022, compania și-a propus o creştere a vânzărilor cu 30% faţă de anul precedent.
„Conjunctura politică internaţională dificilă, inflația, costul aberant al utilităților, criza materiilor prime influenţează obiectivele pe care le-am setat la începutul anului, cu un impact puternic la nivelul întregii piețe în care activăm. Am avut totuși în primele nouă luni ale anului o creștere de aproximativ 11% față de perioada similară a anului trecut, ajungând la o cifră de afaceri în jurul a 24 milioane de lei. Rămâne de văzut cum vor evolua vânzările în perioada acesta de final de an”, declară Cristina Bene.
Tot conjunctura economică dificilă a determinat compania să aplice o indexare de 10% asupra prețului produselor. „Ne-am străduit să nu transferăm în prețul final toate aceste influențe ale scumpirii materiilor prime și utilităților prin măsuri de creștere a productivității”, explică acționarul majoritar al Bencomp.
În prezent, profilele din lemn compozit produse la Buzău sunt exportate în țări precum Bulgaria, Republica Moldova, Belgia, Spania, Anglia, Grecia, Ungaria, Qatar, Italia și Franța. Clienții companiei activează în principal în construcții, HORECA și comerț, iar în toți acești ani s-a dezvoltat o rețea extinsă de distribuție, formată din revânzători (marile depozite de materiale de construcții, DIY), plus colaborări cu arhitecți și ingineri constructori.
Dintre proiectele în care s-au utilizat aceste tipuri de profile se numără ansambluri rezidențiale precum Complex Avantgarden Brașov, Colina Lac Residence Săftica, Complex rezidențial Chrom Timpuri Noi București, unități hoteliere (Hotel Insula Tulcea, Hotel Agora Neptun), spații publice (Pista skateboard Skatepark Galați și Faleza Galați), restaurante (Lazoo Băneasa, Vispas Chișinău, Cofetăria Doris Bistrița), lanțuri de magazine (Salamer Moldova) și altele.
În prezent, compania derulează un proiect de investiţii în valoare de 9,6 milioane de lei prin programul REGIO – Programul Operaţional Regional 2014-2020, care are ca obiectiv creșterea capacității de producție a fabricii cu 50%. Totodată, compania are în plan deschiderea unei fabrici ce va avea ca obiect de activitate producția de făină de lemn și brichete de lemn, la Arad. Un alt proiect important privește intrarea pe piața de uși în anul 2024.
„Investiția este estimată la aprox. 25 milioane de lei, astfel devenind primii producători europeni de uși de lemn compozit – uși WPC. Estimăm că implementarea proiectului, care presupune și măsuri de îmbunătăţire a calităţii mediului înconjurător şi de asigurare a egalităţii de şanse şi tratament, va dura în jur de un an, un an și jumătate”, explică Cristina Bene.
De asemenea, producția de uși va atinge o altă nevoie de reciclare, cea a deșeurilor de PVC, un material care în mare parte ajungea pe groapa de gunoi.
„Viziunea noastră este de a crește gradul de conştientizare asupra acestui produs revoluționar – lemnul compozit – pe piața din România și de a contribui semnificativ la salvarea pădurilor autohtone prin utilizarea deșeurilor din lemn și crearea unor produse ecologice mai rezistente și mai ușor de întreținut în timp decât clasicul lemn”, conchide Cristina Bene.