Digitalizarea a reprezentat laitmotivul pandemiei, iar dezvoltarea României în acest sector abia începe.
Pandemia a reprezentat o rampă de lansare pentru sectorul digital românesc. Business-urile și mediul public au fost obligate să utilizeze canale digitale, să se automatizeze și, pe scurt, să își mute prezența în zona online. „În timpul pandemiei, companiile și-au închis o perioadă bună sucursalele și interacțiunea umană nu a fost posibilă. În perioada respectivă, adopția canalelor digitale a crescut cu până 100% în cazul unora dintre companii și procentajul a rămas foarte ridicat. Chiar și în cazul companiilor care au avut o creștere substațială, adopția a rămas crescută și după eliminarea restricțiilor”, declară Ovidiu Tișler, Associate Partner McKinsey & Company România.
Deși deschidere există, mai ales din partea companiilor, România – ca întreg – trebuie să depună eforturi pentru digitalizare. „Economia digitală este deja, ca dimensiune, la un nivel semnificativ. În România vorbim de 15 miliarde de euro, sau 6,5% din totalul PIB-ului”, mai arată Ovidiu Tișler, privind economia digitală și poziția României în context european. Dimensiunea economiei digitale este semnificativă, potrivit acestuia, și crește exponențial mai rapid față de economia în genere, creștere anticipată să continue și în anii următori și, bineînțeles, vine cu o serie de beneficii. „Pe de‑o parte, aportul în PIB (Produsul Intern Brut – n.red.) și creșterea plăcintei economiei naționale. Pe de altă parte, vine cu beneficiul balanței comerciale. România este una dintre puținele țări care realizează în economonia digitală un rezultat pozitiv”, declară Tișler, adăugând și un al treilea beneficiu – cel al rezilienței la ciclurile economice. Concret, țările cu o economie digitală puternică sunt cele care, în ultima perioadă de criză, „au decelerat cel mai puțin” față de cele cu o economie digitală mai puțin dezvoltată.
Ovidiu Tișler a prezentat datele Raportului McKinsey & Company, care reprezintă cea de-a treia ediţie a unei serii despre economia digitală, după „The Rise of Digital Challengers”, în 2018, şi „Digital Challengers in the Next Normal”, în 2020. Documentul compară potenţialul a zece economii din Europa Centrală şi de Est – denumite Digital Challengers (Bulgaria, Croaţia, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia) cu alte două grupuri din Europa: Digital Frontrunners (Belgia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia şi Suedia) şi Big 5, grupul celor cinci mari economii europene (Franţa, Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit).
„Economia digitală trebuie în continuare sprijinită și dezvoltată, atât din mediul public, cât și din partea mediului privat”, adaugă Ovidiu Tișler, oferind o serie de recomandări, atât pentru actorii din spațiul public, cât și pentru jucătorii din mediul privat. „În ceea ce privește mediul public, vedem multe scheme de sprijin, de accelerare a capabilităților angajaților sau populației în sfera digitală – acest lucru se întâmplă în Europa și în state asiatice unde s-a ajuns la un nivel de sofisticare în care programele vizează persoanele aproape de pensie și peste vârsta de pensionare pentru a crește adopția canalelor digitale. În mediul privat, un mare driver pentru creștere va fi partea de ecosisteme. De exemplu, în asigurări, toate companiile vând RCA-uri, dar nu își integrează oferta într-un singur loc”, explică el.
Economia digitală a României ar putea ajunge la aproximativ 9,6% din PIB în 2030, comparativ cu aproximativ 6% din PIB în 2021.