Comisia Europeană a propus un nou set de măsuri de urgență care adresează prețurile uriașe la energie, pentru că aplicarea unui plafon de preț este o soluție asupra căreia nu s-a căzut de acord, potrivit Reuters.
Propunerile Comisiei necesită aprobarea țărilor membre UE și sunt cele mai recente eforturi ale blocului de a găsi o cale de abordare a furnizării de energie. Un plafon aplicat prețurilor de import nu se regăsește printre noile măsuri, pe care majoritatea țărilor din UE se pare ca îl susține. În schimb, propunerea înaintată țărilor UE de către Comisie include un “preț dinamic maximum” pentru comerțul cu gaz natural la TTF –Title Transfer Facility, nodul danez care servește drept reper pentru comerțul de gaz în Europa. Comisia a spus că limita prețurilor va trebui să îndeplinească unele condiții care să nu determine creșterea cererii.
Pachetul UE include și alte măsuri țintite spre îmblânzirea prețurilor mari, care fac apel la regulile pieței energiei. Locațiile unde au loc negocierile comerciale vor trebui să impună în fiecare zi prețuri minime și maxime pentru limitarea volatilității.
UE va solicita organismelor reglementatoare ale energiei să lanseze un nivel de referință alternativ pentru gazul natural lichefiat (LNG – liquefied natural gas) până în 31 martie 2023. O propunere separată va lansa inițiative de cumpărare de gaz natural la comun între țările UE, în încercarea securizării cantităților necesare umplerii depozitelor pe timp de iarnă și, astfel, să poată negocia prețuri mai mici datorită volumului pus la comun. Prin această ultimă propunere țările membre UE vor trebui să cumpere la comun 15% din volumul necesar pentru umplerea depozitelor, iar obiectivul este ca toate depozitele de gaz natural de pe teritoriul blocului să fie pline în proporție de 90% până la 1 noiembrie 2023. Fiecare țară va fi responsabilă pentru determinarea companiilor locale de energie să ia parte la această schemă, iar gazul natural care se va cumpăra nu va fi din Rusia.
Este puțin probabil ca pachetul UE să fie bine primit de toate cele 27 țări membre, ai căror lideri vor discuta fiecare propunere la summit-ul care va avea loc mâine și vineri. Miniștrii și diplomații vor încerca ulterior să grăbească negocierile pentru a putea implementa noile legi luna viitoare.
O perspectivă asupra frământărilor politice și ale pieței britanice
Premierul Liz Truss și-a cerut scuze că a amenințat stabilitatea economică a Marii Britanii după ce a fost nevoită să își revizuiască agenda economică, iar unii membrii din legislativul conservator i-au cerut să demisioneze, potrivit Reuters.
Scuzele ei au venit după ce ministrul Jeremy Hunt a demolat agenda economică radicală pe care ea a propus-o cu mai puțin de o lună în urmă, renunțând la masivele tăieri de taxe și, în schimb, propunând un program de cheltuieli publice.
Iată un parcurs al evenimentelor, al comentariilor și al explicațiilor aferente ultimei perioade de frământări din Marea Britanie, preluate din raportul Reuters.
Truss se întoarce cu 180 de grade
* Truss a spus că îi pare rău că a înaintat “prea departe și prea repede” cu planul ei economic radical. Scuzele sale vin la câteva săptămâni de când ea a blamat piețele globale și “vântul din față” care a venit peste investitori și care au determinat împreună scăderea lirei sterline și a titlurilor guvernamentale.
* “Vreau să accept responsabilitatea și să spun că îmi pare rău pentru greșelile care s-au făcut,” a spus Truss la BBC, într-un interviu difuzat luni seara.
* Ea a spus că “rămâne pe poziții” și că va conduce conservatorii până la alegerile următoare, însă unii dintre aceștia i-au cerut demisia.
* James Heappey, ministru al forțelor armate, a spus că Truss, șefa lui, nu își mai poate permite să facă alte greșeli. “Să îi dăm credit că și-a asumat responsabilitatea și că și-a cerut scuze,” a spus acesta pentru Sky News.
Piețele
* Banca Angliei (Bank of England – BoE) a declinat marți un raport al Financial Times care sugerează că este probabilă amânarea din nou a planului mult-așteptat de începere a vânzării titlurilor guvernamentale.
BoE a fost forțată să intervină în piața titlurilor guvernamentale după ce “mini-bugetul” prezentat de Truss în 23 septembrie era să determine colapsul fondurilor de pensii.
*Declarația BoE de marți a determinat o scădere moderată a prețurilor titlurilor guvernamentale britanice. Lira a scăzut cu 0.7% în acea zi, la $1.1277, după ce luni aceasta a atins cel mai mare nivel din ultimele 12 zile, adică $1.144.
Ce este în spatele crizei?
* BoE a fost forțată să cumpere de urgență titluri guvernamentale britanice pentru a opri agitația de pe piața în valoare de 2.1 trilioane de lire sterline ($2.3 trilioane), prevenind astfel și amenințările iminente ale prăbușirii industriei pensiilor, care ar fi crescut și mai mult riscul recesiunii.
* Vânzarea masivă a titlurilor a început după ce pe atunci noul ministru de finanțe, Kwasi Kwarteng, a anunțat tăierea taxelor în 23 septembrie.
*După ce l-a concediat pe Kwarteng, prieten apropiat și aliat, Truss a anunțat că taxa pentru corporații va crește la 25%, așa cum intenționa predecesorul ei, Boris Johnson, renunțând la planul ei anterior de a o îngheța la 19%.
* Înlocuitorul lui Kwarteng, Hunt, a aruncat la gunoi aproape tot planul economic al lui Truss și al lui Kwarteng și a anunțat implementarea unei scheme vaste de suport al energiei, anunțate, de altfel, de Truss în septembrie, într-o încercare istorică de a reinstala încrederea investitorilor.
* Intervențiile BoE au accentuat segmentul în creștere al pensiilor în Marea Britanie.
Sursa: Reuters Graphics