Potrivit datelor de la Banca Mondială analizate de Statista, țările îndatorate cel mai mult Chinei sunt majoritatea din Africa, Asia Centrală și de Sud-Est și din Pacific. Pentru aceste state cu venituri mici, China a devenit creditorul preferat, iar unele rate de îndatorare Chinei ajung și la 37%.
Doar 24% din datoriile bilaterale ale acestor țări vin din restul lumii în 2022.
“Noul drum al mătăsii”, care finanțează construcția unei infrastructuri globale formate din port, linie ferată și drumuri terestre, a creat multe datorii față de China pentru țările care participa la acest proiect.
La finalul anului 2020, din cele 97 de țări pentru care au fost disponibile informații, cele care s-au împrumutat cel mai mult de la China sunt Pakistan (care are $77.3 miliarde datorie externă față de China), Angola (36.3 miliarde), Etiopia (7.9 miliarde), Kenya (7.4 miliarde) și Sri Lanka (6.8 miliarde).
În termeni relativi, țările cu cel mai mare grad de îndatorare sunt Djibouti și Angola, urmate de Maldive și Laos, care a deschis cu China un contract pentru construcția unei linii ferate.
Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a spus că datoriile pe care le au multe țări față de China nu sunt “sustenabile“.
Datele din 2020 arătau că Republica Populară Chineză a împrumutat oficial în jurul a $170 de miliarde către țările cu venit mic și mediu, față de $40 de miliarde, câte erau înregistrate în 2010.
Împrumuturile pe care le oferă China au rate ale dobânzilor mai mari decât cele ale instituțiilor financiare cum sunt Fondul Monetar Internațional sau Banca Mondială, sau față de împrumuturile bilaterale din partea țărilor membre a Paris Club. Intervalele de plată sunt și ele mai scurte decât cele ale împrumuturilor din alte surse. Modul în care sunt construite cu privire la condițiile de recuperare a plăților seamănă foarte mult cu termenii împrumuturilor comerciale, iar clauzele de confidențialitate și obiectivele anume pentru care sunt oferite aceste împrumuturi sunt foarte specifice (față de cele ale instituțiilor financiare, care pot fi oferite și pentru dezvoltare, în general, fără detalii anume cu privire la proiectele specifice pentru care este țintită dezvoltarea).
Pandemia a complicat și mai mult condițiile de plată a împrumuturilor luate din China. Potrivit Financial Times, au fost renegociate împrumuturi în valoare de $52 de miliarde în intervalul 2020 – 2021, ceea ce înseamnă mai mult de trei ori suma care ajungea să se renegocieze în anii anteriori. Un astfel de caz este Sri Lanka – unul dintre cei mai mari debitori ai Chinei – care în luna mai a acestui an a fost prima țară asiatică din ultimele două decade care a fost nevoită să facă default datoriei sale.