Multe s-au schimbat în ultimii doi ani și, în special, în mediul de afaceri românesc. Noi metode de leadership au ieșit la iveală, definite de o serie de concepte cheie: adaptabilitate, reziliență și, nu în ultimul rând, schimbare. Leadership-ul feminin pare să fie luat în serios, după nenumărate inițiative și eforturi, însă se remarcă decalaje în mai multe sectoare de activitate.
Femeile reprezintă doar 30% din componența echipelor de conducere în Europa, potrivit unui raport Eurostat, citat de Huawei în cadrul Școlii pentru Leadership Feminin în Era Digitală.
Un raport din 2021 Women in Digital (The 2021 Women in Digital Scoreboard) arată că există un decalaj substanțial de gen în sectorul european de IT, în ceea ce privește competențele digitale de specialitate. Doar 19% dintre specialiștii TIC și aproximativ o treime dintre absolvenții de știință, tehnologie, inginerie și matematică sunt femei. Însă decalajul este semnificativ mai mic în ceea ce privește utilizarea internetului și competențele utilizatorilor de internet: 85% dintre femei au folosit internetul în mod regulat în 2020, comparativ cu 87% dintre bărbați; 54% dintre femei au cel puțin abilități digitale de bază (58% dintre bărbați), 29% abilitățile digitale de bază (33% dintre bărbați) și 56% abilități software de bază (60% dintre bărbați).
Țările în care se înregistrează o participare mai activă a femeilor în sectorul digital sunt Finlanda, Suedia, Danemarca, Estonia și Țările de Jos, iar femeile din România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Italia au cel mai mic scor de participare în economia și societatea digitală. România se află pe ultimele locuri, poziție justificată, poate, de gradul îngrijorător de analfabetism funcțional înregistrat la nivel național. Rezultatele ultimului studiu de literație, realizat de Platforma Digitală pentru Îmbunătăţirea Performanţelor Şcolare (BRIO), arată că 42% dintre elevii din România nu pot interpreta o informație și nu pot avea propriile idei.
“Piața de carte din România este cea mai mică din Uniunea Europeană și este o problemă”, a declarat Ruxandra Gîdei, creator de conținut care promovează literatura în România, reprezentantul României la Școala pentru Leadership Feminin în Era Digitală, pentru Forbes România. “Creșterea prețurilor la energie și inflația au dus și la creșterea prețurilor pentru cărți, pandemia se estimează că va crește rata analfabetismului funcțional cu până la 10% și deja 42% este un procent foarte mare. Oamenilor, chiar dacă își vor dori, le va fi din ce în ce mai greu să ajungă la cărți și la produse culturale. Rata s-ar putea reduce, dacă în dezvoltarea proiectelor pentru educație s-ar comunica cu specialiști din domeniu, dacă nu s-ar nega gravitatea, s-ar putea reduce dacă ne-am baza mai mult pe cifre și dacă tinerii ar fi încurajați să participe mai mult la schimbare”, a explicat ea.
Cu toate acestea, în ceea ce privește numărul femeilor în poziții de conducere în România, în 2020, ele ocupau 37% din funcțiile de conducere (managers), peste media UE.
De asemenea, Raportul „Women on Boards”, realizat de Deloitte România în colaborare cu Professional Women’s Network România (PWNR), evidenţiază un progres şi în ceea ce priveşte ponderea companiilor care au femei în comitetele executive, aceasta ajungând la 65% în rândul companiilor listate la BVB, în creştere cu 12% faţă de 2015. De asemenea, numărul companiilor listate pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) în care există cel puţin o femeie într-o poziţie de conducere a ajuns la 62%.
“Școala pentru Leadership în Era Digitală” este parte din inițiativa Huawei “Seeds for the Future”, pentru a promova incluziunea digitală.