500 de lei este suma minimă pe care sunt dispuși să o economisească sau investească, lunar, majoritatea românilor participanți la studiul despre ”Economisire inteligentă”, realizat de Mercury Research, la inițiativa Asociației Administratorilor de Fonduri din România. Cercetarea despre economisire inteligentă, derulată ca proiect al AAF, în luna mai a acestui an, și-a propus să analizeze modul în care văd românii economiile și investițiile, cu ce scop investesc dar și care sunt așteptările ori temerile lor atunci când vine vorba de investiții.
Aceștia consideră că 10 ani este un interval de timp rezonabil în care își pot atinge obiectivele prin economisire sau investire. Potrivit cercetării, cei mai mulți consideră potrivit să înceapă să economisească de la 20 de ani, să investească de la 25 de ani, dar acționează, în sensul de a investi bani, în jurul vârstei de 30 de ani. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ format din 1.241 de persoane active, investitori și non-investitori, din mediul urban, cu vârste cuprinse între 25 și 60 de ani, care obțin lunar venituri de peste 3.500 de lei. Studiul a luat în considerare o marjă de eroare de ±4.0%.
”Industria de asset management a înregistrat rezultate remarcabile în ultimii doi ani, în ciuda contextului economic dificil, dominat de pandemie și de efectele negative generate de aceasta în plan social și economic. Într-un astfel de context, Asociația Administratorilor de Fonduri din România și-a propus să înțeleagă ce îi determină pe români să investească, ce produse cunosc mai bine și cum le percep dar și ce îi convinge să acționeze. Cercetarea realizată de Mercury Research ne-a ajutat să înțelegem care sunt așteptările românilor de la produsele pieței noastre și sunt convins că rezultatele acestuia vor fi extrem de utile tuturor membrilor asociației”, a declarat Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri din România.
Studiul arată că, deși sunt de acord în privința principiilor teoretice – să pui bani deoparte, constant și pe termen lung, participanții la cercetare au opinii opuse în ceea ce privește punerea lor în practică. Dacă investitorii optează pentru anumite produse în funcție de facilitatea accesării, de risc, randament și comisioane, non-investitorii își argumentează alegerile ori pasivitatea invocând lipsa de cunoștințe în domeniu. În timp ce primii aleg să investească lunar în jur de 500 de lei, non-investitorii iau în calcul aceeași sumă la economii, fără să analizeze riscul deprecierii banilor în contextul inflației.
Aproape două treimi dintre investitorii care au optat pentru fonduri s-au îndreptat spre fonduri de acțiuni (61%), unul din trei s-a orientat spre fondurile de obligațiuni, iar aproape un sfert din ei au fonduri mixte. Investitorii în fonduri le-au ales pentru că ”sunt simplu de accesat”, ”sunt profitabile” și sigure.
Decizia de a investi într-un fond anume este luată în funcție de câțiva indicatori considerați esențiali, precum gradul de risc al fondului (au declarat 65% dintre investitorii în fonduri) și performanțele fondului în ultimii 1-3 ani (după cum afirmă 64% dintre investitorii în fonduri).
Acțiunile sunt cel mai cunoscut produs din piață, sunt percepute de participanții la studiu ca ușor de accesat și profitabile din perspectiva randamentelor. Obligațiunile sunt considerate produse pentru începători, pentru că sunt sigure, în timp ce cryptomonedele, recunoscute drept cele mai la modă, sunt percepute ca fiind și cele mai riscante investiții.