FacebookTwitterLinkedIn

Dacă în alți ani tema principală a PROIECTULUI EDITORIAL SPECIAL AL FORBES ROMÂNIA viza obiceiurile și destinațiile de vacanță, anul acesta i-am provocat pe cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din punct de vedere economic și social, deși pentru cei mai mulți dintre noi ar fi trebuit să fie o așteptată revenire la (noua) normalitate.

Va intra afacerea Dvs. în vacanță în această perioadă? Sau nu mai este vremea de „vacanțe” în contextul geopolitic, economic și social în care ne aflăm?

Sectorul construcțiilor are program complet de 24/7 până în 2026. Este o perioadă foarte intensă pentru noi, având în vedere țintele stabilite prin PNRR. Programul prevede peste 5.500 de case noi construite la standarde nZEB, îmbunătățirea infrastructurii școlare și sanitare cu sute de noi creșe, școli, grădinițe, zeci de spitale noi construite, mii de unități sanitare reabilitate, renovări în vederea eficientizării energetice în mii de clădiri rezidențiale și non-rezidențiale. Este un plan ambițios care ar trebui să schimbe complet înfățișarea României în următorii ani. 

În același timp, Uniunea Europeană stabilește noi ținte extrem de ambițioase pentru reducerea consumului de energie și neutralitatea climatică. În acest moment se negociază pe textul final privind două directive care pun accent pe rolul reabilitării și eficientizării energetice a clădirilor.

Trebuie să înțelegem un lucru simplu: reabilitarea și creșterea performanței energetice a clădirilor rezolvă foarte multe probleme economice, sociale și geopolitice. Reabilitarea cu vază bazaltică Rockwool reduce cu până la 70% necesarul de energie pentru o locuință, iar acest lucru înseamnă pe lanț economii la factură, mai mulți bani în bugetul familiei, reducerea amprentei de carbon, decuplarea de la gazul rusesc.

Așadar, rolul nostru este să educăm profesioniștii din domeniu și consumatorii finali printr-o informare corectă a tuturor acestor aspecte și să continuăm colaborarea cu instituțiile statului pentru implementarea unor politici care să asigure această schimbare la față a României.

Cele mai întâlnite teme în discuțiile pe care redactorii Forbes România le-au avut de-a lungul acestui an au vizat creșterea inflației, războiul din Ucraina, pandemia, problemele din lanțurile de aprovizionare, lipsa forței de muncă, creșterea explozivă a prețurilor la utilități. Care sunt preocupările Dvs. în următoarea perioadă?

Evident că acești factori generează instabilitate, care se răsfrânge în plan economic și social și duce la probleme de aprovizionare, lipsa forței de muncă, creșterea prețurilor, inflație. În acest context, cel mai important lucru este să te adaptezi și să continui cu pași lenți, dar fermi înainte.

În perioada pandemiei, piața de materiale termoizolante a crescut odată cu întreg sectorul construcțiilor. În 2021, și el an pandemic, piața de vată minerală bazaltică a crescut cu peste 15%. În acest an, cererea de produse a continuat să crească în primul trimestru, fiind în derulare zeci de proiecte majore în sectorul rezidențial, dar și în cel de logistică. Dacă ne raportăm la PNRR și țintele europene de eficiență energetică, putem vorbi despre o piață emergentă în următorii ani.

Totuși, prețurile la energie pun o presiune constantă pe prețul de producție, ceea ce ne obligă să acționăm în consecință. Inflația și scăderea puterii de cumpărare, pe de altă parte, sunt alți factori importanți în această ecuație de dezvoltare a pieței. Aici sunt preocupările majore. Ce măsuri găsește guvernul pentru stoparea inflației. Scăderea puterii de cumpărare duce la regres economic, la restrângerea cererii și comprimarea piețelor.

Care credeți că sunt principalele provocări în industrie?

Ne îngrijorează scăderea puterii de cumpărare, cu impact negativ asupra producătorilor din toate sectoarele. În plus, creditarea foarte scumpă, care face mai puțin accesibile locuințele. Pentru că produsele noastre sunt produse premium: cresc eficiența energetică, asigură protecție împotriva incendiilor, oferă confort la interior pe care nu îl pot oferi alte produse de pe piață, asigură o acustică îmbunătățită și izolează perfect zgomotele.

Problema este ce politici publice avem pe piață pentru a face mai accesibile aceste produse. Din păcate, programul Casa Eficientă Energetic a fost sistat. Au fost depuse zeci de mii de dosare, aprobate câteva mii, semnate contracte pentru câteva sute și depuse cereri de rambursare de ordinul zecilor. În comparație, în Italia, un program asemănător de stimulare a construcțiilor și reabilitărilor pentru creșterea performanței energetice a devenit un motor de creștere economică. 

O altă preocupare este legată de derularea proiectelor prin PNRR. În România, 90% din stocul rezidențial a fost construit înainte de 1990, când nu existau standarde de performanță energetică. Avem zeci de mii de clădiri care sunt în clasa G de performanță energetică. Pentru a atinge țintele stabilite de Uniunea Europeană privind eficiența energetică, aceste clădiri trebuie aduse prin lucrări de renovare la clasa B. Aici trebuie să spun că durata de viață a produselor noastre este de peste 60 de ani. Revenind la politici, cu cât creștem mai mult performanța energetică în clădiri, cu atât mai repede ne vom decupla de combustibilii fosili și vom avea nevoie de mai puțină energie din surse regenerabile, o altă provocare pentru sectorul energetic din România.

Cum arată planurile Dvs. de business pentru finalul acestui an? Dar pentru 2023?

Planul de business al Rockwool arată solid, cu comenzi până la sfârșitul anului. Am încheiat parteneriate noi cu retailerii de materiale de construcții și aici sperăm ca cererea din piață să se mențină pe un trend ascendent. 

Dar inflația și scăderea puterii de cumpărare pot modifica indicatorii existenți. Atunci ne vom adapta condițiilor din piață. Sunt optimist că, prin eforturile de educare a profesioniștilor din domeniu, vom reuși să ne păstrăm cota de piață și să creștem chiar volumul vânzărilor în 2023.  

În paralel, eforturile noastre se îndreaptă către o reglementare mai riguroasă a normativului privind securitatea la incendiu a construcțiilor. În luna mai, Scoția a modificat legislația în domeniu și a introdus obligativitatea de a monta materiale incombustibile pe fațadele clădirilor mai înalte de 11 metri. Acest lucru ar trebui să se întâmple și în România, mai ales în contextul PNRR. Pentru că eficiența energetică și siguranța la incendiu trebuie să meargă umăr la umăr atunci când este vorba despre termoizolarea blocurilor sau construcția de spitale.