Pe măsură ce Covid-19 pierde teren, iar sistemele de sănătate își recapătă respirația, atenția se îndreaptă spre prevenție și spre reluarea controalelor periodice, de importanță vitală în cazul persoanelor cu vulnerabilități, dar și spre depistarea precoce a unor boli grave.
Se estimează că 1 milion de cancere au rămas nediagnosticate anul trecut în Europa, din cauza pandemiei, potrivit datelor Organizației Europene a Cancerului (European Cancer Organisation – ECO). În plus, se estimează că, în timpul pandemiei, nu au fost efectuate în Europa 100 de milioane de investigații de screening, ceea ce va determina un diagnostic întârziat și, în consecință, un tratament într-un stadiu avansat, cu scăderea ratei de supraviețuire a pacienților. Dar dacă tot vorbim de screening, pacienții români sunt, din nou, dezavantajați. La noi nu se poate vorbi de o politică de screening a cancerelor la nivel național.
În plus, România se clasează pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește bugetul alocat sănătății și, în ciuda presiunii cu care s-a confruntat sistemul medical în această perioadă, nevoia pentru servicii de diagnostic și prevenție a continuat să fie acută. Astfel, companii de asigurare precum Aegon au venit cu produse care să ofere resursele necesare în eventualitatea apariției unor boli. Produsele de asigurare ale companiei oferă servicii online de a doua opinie medicală (Aegon Diagnose.me), sprijin financiar și acces într-o rețea de clinici private pentru tratamentul cancerului (Aegon Optimist), precum și despăgubiri pentru spitalizare în caz de accident sau boală (inclusiv Covid-19).
„4 milioane de români au un membru al familiei care a fost sau este diagnosticat cu cancer, iar conform testimonialelor primite de la clienții noștri, costurile asociate unui astfel de diagnostic pot ajunge chiar și până la 5.000 de lei pe lună (cheltuieli de transport, cazare, medicamente, investigații suplimentare nedecontate sau alimentație specială)”, spune Emilia Leonte, Director Vânzări Aegon România. Prima de asigurare Optimist are un cost anual fix, iar clienții pot alege să plătească o primă de asigurare Optimist de la 135 de lei/an, până la 350 de lei/an. Astfel, în funcție de pachetul ales, despăgubirea poate varia între 5.000 și 30.000 de lei. „Statisticile îngrijorătoare legate de riscul unui diagnostic oncologic, antecedentele de cancer în familie și faptul că o persoană dragă a fost diagnosticată i-au determinat pe clienții noștri să încheie o asigurare oncologică. Cei mai mulți cumpără o astfel de asigurare în jurul vârstei de 40 de ani, când conștientizează că riscul de a dezvolta cancer este mai crescut”, explică Emilia Leonte.
Ea spune că românii au devenit mai preocupați de sănătatea lor, astfel că, în ultimul an, s-a dublat numărului de asigurări pentru a doua opinie medicală, şi a crescut numărul de asigurări în caz de diagnostic oncologic. Potrivit Emiliei Leonte, în perioada pandemiei s-a observat o schimbare în comportamentul clienților. Oamenii au conștientizat faptul că resursele din sistemul sanitar de stat sunt limitate.
În calitate de asigurat în sistemul public de sănătate, pacientul diagnosticat cu cancer beneficiază de investigații, proceduri și tratamente medicale complet gratuite. „Însă, în contextul actual și din cauza multor alți factori (supraaglomerare, deficit de personal), apar întârzieri semnificative în începerea investigațiilor și a tratamentului”, spune reprezentanta Aegon.
Asigurările oncologice ale companiei oferă acces în maxim 72 de ore la prima consultație în clinicile Amethyst din Cluj-Napoca, București, Timișoara și Alba-Iulia. De asemenea, pacientul asigurat primește sprijin financiar în maximum trei zile lucrătoare de la depunerea dosarului complet. Alături de investigații și tratament, pacientul mai primește sprijin psihologic și sfaturi privind nutriția.
Chiar dacă oamenii preferă să nu se gândească la necazurile zilei de mâine, asigurările funcționează după modelul planului de rezervă. Le faci înainte de a fi bolnav. Prin analogie, și o asigurare RCA se face înainte ca mașina să aibă un accident. Din păcate, cei care au trecut printr-un cancer nu se pot asigura cu Optimist: se pot asigura persoane de până în 64 de ani, care nu au un diagnostic oncologic la momentul încheierii asigurării.
Spitale și tehnologii de diagnostic
Medicina privată a dus-o bine în ultima vreme. Marile rețele de sănătate privată s-au întrecut în achiziții și extinderi, iar rezultatele lor au fost pe plus, în condițiile în care sistemul de stat a fost ocupat cu tratarea pacienților de Covid-19. Dar au existat și spitale private care au oferit suport Covid. Spitalul Pelican din Oradea, deținut de Medicover, a tratat anul trecut pacienți cu forme dintre cele mai severe de coronavirus.
Și numărul de pacienți ai centrelor de sănătate private a fost în creștere, ceea ce a dus la evoluții pozitive ale cifrelor de afaceri. Astfel, Medicover România a obținut anul trecut venituri cumulate de 171,6 milioane euro, în creștere cu 34% față de anul precedent. „În 2021, am deservit peste un milion de pacienți, în creștere față de anul precedent. Majoritatea pacienților au apelat la clinicile și spitalele noastre pentru prevenție și tratament”, explică dr. Florinela Cîrstina, director general Medicover România.
Compania a achiziționat spitalul Polaris din Cluj, clinica Mediplus din București și va continua proiectele investiționale, în special construcția noului spital din București și proiectul de modernizare a unității Polaris Medical. În plus, s-a demarat deja extinderea cu patru noi centre de imagistică high-tech în București, Iași, Constanța și Craiova, pentru a oferi pacienților acces la tehnologii de diagnostic esențiale în depistarea unor afecțiuni grave, precum afecțiunile oncologice sau serviciile de monitorizare post-COVID.
Chiar dacă rețelele private se extind, în continuare, diferența dintre numărul de paturi oferite de spitalele de stat și cele private este mare. În 2020, în România funcționau 685 de spitale și unități asimilate spitalelor, cu un total de 135.000 de paturi pentru internare. Dintre acestea, 120.000 de paturi în spitalele publice. Medicover și alți jucători din sistemul privat investesc în creșterea numărului de paturi, pentru a mai reduce din diferență. Compania dispune de peste 500 de paturi și acoperă majoritatea specialităților medicale și chirurgicale. Rețeaua Medicover din România dispune de peste 25 de clinici în București și în țară, patru spitale generaliste – în Capitală, Oradea, Craiova și Cluj-Napoca, peste 25 de cabinete on-site și peste 250 de unități medicale partenere.
Pe lângă consultațiile și tratamentele oferite pacienților persoane fizice, în ultima vreme tot mai multe companii le oferă angajaților pachete medicale, în speranța unei retenții pe termen lung. În cazul Medicover, pe segmentul de abonamente corporate (B2B) sunt deservite peste 270.000 de persoane.
După cum explică dr. Florinela Cîrstina, spre deosebire de statele din vest, unde accentul este mai mare pe prevenție, sistemul medical românesc este orientat cu precădere spre tratarea pacienților, mai mult de două treimi din cheltuieli fiind destinate serviciilor curative, de recuperare cu cu internare sau în ambulatoriu, respectiv serviciilor de îngrijire pe termen lung.
„Această situație are drept consecințe o speranță de viață mai mică decât media UE și o mortalitate infantilă de peste două ori mai mare decât media UE. Bolile cardiace și accidentele vasculare cerebrale, afecțiuni care pot fi prevenite prin control regulat la medic și stil de viață sănătos, sunt cele mai importante cauze ale mortalității, iar decesele cauzate de unele forme de cancer au crescut”, punctează directorul general al Medicover România.
Explorările imagistice cu sisteme avansate de tip CT (computer tomograf) și RMN (rezonanță magnetică) sunt fundamentale în diagnosticarea precoce și monitorizarea unor afecțiuni grave, precum bolile cardiovasculare și neoplaziile, cu o incidență tot mai mare în România. Însă, din cauza numărului insuficient de astfel de echipamente, accesul pacienților din România la investigații este limitat. România se situează pe ultimul loc în Europa, cu un număr mediu anual de 38 examinări CT și RMN la mia de locuitori, comparativ cu media UE de 200, potrivit datelor publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Iar pandemia de COVID-19 a acutizat cererea de sisteme de diagnostic performante.
Dr. Florinela Cîrstina crede că operatorii de sănătate privați pot oferi astăzi servicii integrate, care acoperă majoritatea nevoilor medicale ale pacienților. Potrivit datelor Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED, în perioada 2010-2020, investițiile în segmentul privat de sănătate s-au dublat, ajungând să reprezinte 0,21% din PIB.
Exporturi tot mai mari
Nu doar furnizorii de servicii medicale private, ci și producătorii de medicamente au afaceri în creștere. Zentiva a investit în ultimii doi ani peste 10,5 milioane de euro în fabricile Zentiva și Labormet. Exporturile au crescut de la 58% în 2019, la 63% anul trecut, potrivit Simonei Cocoș, Director General Zentiva România și Republica Moldova.
Entitățile aparținând producătorului de medicamente Zentiva în România au obținut o cifră de afaceri totală de 752,9 milioane de lei pentru primele nouă luni din 2021, în timp ce profitul net înregistrat a fost de 77,3 milioane de lei.
În aprilie 2020, grupul Zentiva a achiziționat operațiunile Alvogen CEE, astfel că, în România, fabricii Zentiva și companiei Solacium li s-a alăturat fabrica Labormed. „Odată cu această achiziție, grupul de companii Zentiva din România a trecut de la 850 de angajați la 1.350 de angajați, în diviziile industriale și comerciale. După preluare, un prim pas a fost alinierea proceselor, procedurilor, dar și armonizarea culturilor organizaționale”, explică Simona Cocoș.
Fabrica Labormed este o investiție relativ nouă, de tip greenfield, unde se fabrică formele orale solide, adică tablete și capsule, în principal medicamente pentru patologii cardiovasculare, neurologie, reumatologie sau medicamente OTC (over-the-counter). „Este foarte important pentru noi să folosim întreaga capacitate de producție existentă, crescând numărul de produse fabricate local. De asemenea, punem accent pe creșterea producției Labormed prin transferul produselor de la parteneri externi pentru a fi produse în România”, punctează Simona Cocoș.
Pe de altă parte, la Zentiva se fabrică în principal produse necesare în spitale (injectabile), vitamine, medicamente pentru durere, urologie, cardiologie, gastroenterologie și OTC-uri.
Fabricile Zentiva din România exportă în 34 de țări precum Germania, Marea Britanie, Franța, Italia, Elveția, Cehia și altele. În 2021, compania a reușit să acopere noi zone geografice și și-a extins exporturile către Iordania, Armenia și Kosovo. În 2019, exporturile au reprezentat 58% din totalul vânzărilor, iar anul trecut au ajuns la 63%. „Exportul este o modalitate majoră de a menține performanța afacerii. Produsele sunt apreciate pe piețele externe și colaborăm de mulți ani cu țări precum Germania, Franța, Marea Britanie”, afirmă directorul general al Zentiva România și Republica Moldova.
Printre cele mai bine vândute medicamente în timpul pandemiei s-au numărat Algocalmin (tratamentul durerii și febrei), Rosucard (cardio) – rosuvastatină, Azitrox-azitromicină (antibiotic), Ibutin-trimebutină (sindromul colonului iritabil gastro-intestinal), Sideral (anemie – globule roșii) și Trombex – clopidogrel.
Fabrica Labormed a avut rezultate bune cu entecavir (antiviral), Sevikar (cardiologie), lenalidomidă (oncologie), nicergolină (cardiologie) și indapamidă (cardiologie).
După ce a alocat, în ultimii doi ani, peste 10,5 milioane de euro în fabricile Zentiva și Labormed, compania va continua să investească în echipamente de producție, în modernizarea tehnologiilor existente și extinderea producției, echipamentelor de laborator, precum și în operațiuni de sustenabilitate și utilizare responsabilă a resurselor.
În plus, se investește în programe de dezvoltare și cultură organizațională, și se fac în continuare angajări. „Căutăm specialiști și operatori pentru fabricile noastre din București. Cele mai mari provocări de recrutare sunt pentru posturile de mecanic sau analist de laborator, dar lansăm programe și parteneriate cu școli specializate pentru a pregăti viitori specialiști în acest domeniu. Avem o cultură centrată pe oameni, incluzivă și care respectă diversitatea, compania fiind un bun exemplu al integrării, prin cele patru generații de vârstă care lucrează la Zentiva”, încheie Simona Cocoș.