În urma unei vizite de lucru la Luxemburg, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloş, a declarat că a avut discuţii cu reprezentanţii Băncii Europene pentru Investiţii (BEI), pe tema implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
În cadrul acestor discuții, reprezentanţii Băncii Europene de investiţii şi-au arătat deschiderea pentru a sigura expertiza tehnică pentru planul de investiţii ce vizează dezvoltarea infrastructurii de irigaţii şi de utilizare eficientă a apei pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice, scrie Agerpres.
În cadrul grupului de lucru extins al formatului Visegrad s-a decis solicitarea Extinderii pachetului de măsuri de flexibilizare a Politicii de Coeziune, dar şi mobilizarea suplimentară de fonduri.
De asemenea, oficialii au participat la o întâlnire de coordonare a Grupului de lucru extins al formatului Visegrad (Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Croaţia, Letonia, Estonia şi Lituania) unde au fost agreate o serie de măsuri reunite într-o iniţiativă politică (Joint Statement), însoţită de o anexă tehnică, vizând extinderea pachetului de măsuri de flexibilizare a Politicii de Coeziune, dar şi mobilizarea suplimentară de fonduri din partea Comisiei Europene, în contextul provocărilor generate de criza refugiaţilor din Ucraina, precum şi o serie de reuniunii bilaterale cu delegaţiile Poloniei, Portugaliei şi Finlandei.
În cadrul reuniunii „Consiliului Afaceri Generale – format coeziune” a fost dezbătut cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea şi au fost aprobate Concluziile Consiliului privind “Coeziunea în Europa în perspectiva anului 2050”, validate la nivelul COREPER – Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi ai guvernelor statelor membre pe lângă Uniunea Europeană din data de 18 mai 2022.
Cel de al 8-lea Raport privind Coeziunea prezintă o primă imagine a impactului pandemiei COVID-19 la nivel regional. Mai mult, arată atât tendinţe pozitive, cât şi negative la nivelul regiunilor UE, oraşelor şi zonelor rurale. Raportul evaluează coeziunea economică, socială şi teritorială în UE. Arată că regiunile mai puţin dezvoltate au ajuns din urmă, dar că multe regiuni în tranziţie au rămas blocate într-o capcană a dezvoltării. În plus, decalajul tot mai mare în materie de inovare va face mai dificilă recuperarea din urmă a ambelor tipuri de regiuni.
„Prin înfiinţarea a 8 programe şi autorităţi de management regionale, România face paşi importanţi în descentralizarea şi debirocratizarea administrării fondurilor aferente politicii de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027. Dincolo de avantajele indiscutabile oferite de faptul că administraţiile locale îşi pot lua de acum soarta în mâini, cum se spune, pentru investiţii specifice, provocarea va fi de a alinia strategiile regionale şi teritoriale cu cerinţele specifice din regulamentele europene. Concluziile Consiliului privind raportul de coeziune demonstrează clar că o abordare unică nu este cea mai eficientă cale de urmat pentru ca banii europeni să producă efectul aşteptat în îmbunătăţirea vieţii fiecărui roman”, a explicat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
Reprezentanţii Comisiei Europene au punctat că nu există un conflict între obiectivele europene şi priorităţile regionale, dar este nevoie de flexibilitate mai mare în implementarea instrumentelor existente pentru a putea răspunde specificităţilor regionale şi locale.