Estimarea de creştere a economiei româneşti pentru acest an a fost revizuită la 2,9%. Aceasta reprezintă o scădere cu 1,4 puncte procentuale, de la 4,3% cât se previziona anterior.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) arată în prognoza sa pe termen mediu că factorii care accentuează riscurile şi incertitudinile asupra economiei, mai precis contextul geopolitic, majorările succesive ale preţurilor la energie şi alterarea lanţurilor globale de aprovizionare, afectează totodată aşteptările pe termen scurt şi comportamentul mediului de afaceri.
Estimările publicate de CNSP sunt în linie cu previziunile instituţiilor financiare internaţionale care au revizuit în scădere semnificativă ţintele de creştere ale economiei româneşti în acest an. FMI estima recent un avans de 2,2% pentru 2022, de la 4,8% cât indica în toamnă, în timp ce Banca Mondială a indicat o creştere chiar mai modestă pentru PIB-ul României, de 1,9%.
În elaborarea actualei variante a Prognozei de primăvară pentru perioada 2022-2025 a reevaluat evoluţiile indicatorilor macroeconomici, în contextul conflictului declanşat de invazia Rusiei în şi al sancţiunilor internaţionale impuse, a explicat Comisia de Prognoză.
“Încetinirea activităţii economice la nivel european şi mondial, conform estimărilor instituţiilor internaţionale, induc totodată o decelerare a dinamicii economiei naţionale. Pentru principalele ţări partenere din zona euro, noile prognoze au ajustat în jos dinamica creşterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale”, menţionează CNSP.
Apariţia unui nou val pandemic în China va accentua blocajele în lanţurile de aprovizionare, afectând în principal industria auto, se mai adaugă în raportul emis. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză menţionează şi un factor pozitiv, respectiv atenuarea şocului pandemic, care a condus la renunţarea restricţiilor începând cu luna martie şi la o creştere a mobilităţii populaţiei.
“În acest context, este de aşteptat continuarea recuperării de activitate în sectoarele cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA sau sectorul de transporturi. Analizele efectuate asupra contextului macroeconomic actual relevă un impact aşteptat atât asupra puterii de cumpărare la nivelul populaţiei, cât şi asupra procesului investiţional şi al activităţii agenţilor economici”, adaugă Comisia de Prognoză.