Potrivit biroului de arhitectură și design Studio ae, în acest an vom asista la estomparea granițelor dintre mediul urban și cel rural, la conștientizarea mai accentuată a faptului că resursele primare sunt limitate, la lipsuri în lanțurile de aprovizionare și la creșterea bugetelor de investiții. Acestea sunt premisele anului 2022 care influențează arhitectura spațiilor construite pe termen mediu și lung, spun cei de la Studio ae.
Elena Ștefănescu, architect și cofondator Studio ae, consideră că granița dintre uban și rural se va estompa, de vreme ce oamenii vor medii tot mai sigure, mai curate și mai verzi, atât în suburbia orașelor, cât și în mediul rural. Comunitățile suburbane și cele rurale oferă apropiere față de natură, terenuri și locuințe mai spațioase, peisaje mai verzi, atrăgând astfel familiile din zona metropolitană. Mai ales că numărul celor care își doresc sau sunt nevoiți să lucreze de acasă este încă mare.
„În ultimii doi ani, în București, am observat o mișcare semnificativă a investițiilor spre zona Ilfov, unde în prezent lucrăm la mai multe proiecte rezidențiale. Practic, se construiește și se dezvoltă accentuat un nou “inel“ rezidențial în jurul Bucureștiului. Proiecte sunt dezvoltate în Corbeanca, Snagov, Otopeni, Brănești, Cernica, Domnești și Berceni. Contează însă foarte mult și dezvoltarea infrastructurii pentru drumuri, inclusiv trotuare, și branșamentele la utilități. Și, pentru a obține o locuire de calitate, trebuie să se țină cont de necesitatea de avea școli, parcuri și spații publice, funcțiuni de relaxare și comerț“, explică Elena Ștefănescu.
De asemenea, peisajul multor sate și comune din jurul marilor orașe va deveni unul industrial, cu centre logistice de mari dimensiuni care modifică structura vizibilă și invizibilă a comunității. Până la finalul anului 2022, se estimează că pe zona logistică se vor construi peste 1 million mp concentrați în jurul marilor orașe precum București, Cluj, Timișoara, Oradea și Sibiu.
Clădirile devin tot mai „verzi”
În ultimii ani, a evoluat și în România arhitectura „verde” sau „durabilă”, cu case sănătoase, luminoase, adaptate nevoilor utilizatorilor, al căror aspect principal îl reprezintă reducerea impactului negativ al fondului construit asupra mediului pe termen lung.
„Eforturile arhitecților pentru a face față schimărilor climatice devin stringente începând cu proiectarea, mergând la execuție și la mentenanță. De exemplu, un material de construcție durabil este lemnul, deoarece este considerat regenerabil, fiind folosit de altfel de mii de ani”, punctează cofondatoarea Studio ae, adăugând că are în lucru proiectarea mai multor clădiri care se doresc a fi certificate la standard de casă pasivă și care sunt pe structură din lemn de tip timber frame sau Cross Laminated Timber (CLT).
O altă tendință este legată de creșterea prețurilor materialelor de construcție, mai întâi la lemn și metal, apoi la energie. Aceste scumpiri au generat majorarea bugetelor de investiții în 2021, uneori cu 20-25%, în funcție de stadiul lucrărilor de execuție. Creșterea prețului energiei electrice reprezintă un factor care contribuie la majorarea costurilor operaționale ale unei clădiri în timp.
Materiale de calitate
Tot legat de folosirea responsabilă a resurselor, Elena Ștefănescu declară că a remarcat creșterea preferințelor clienților pentru folosirea materialelor de calitate în izolarea termică și fonică, a sistemelor de recuperare a căldurii, a panourilor fotovoltaice, solare și a pompelor de căldură.
Tendința legăturii cu natura rămâne de actualitate, pe fondul limitărilor pandemice de a rămâne cât mai mult timp în locuințe. Legătura cu natura se realizează prin ferestrele mari, utilizarea luminii naturale, amenajarea grădinilor exterioare și interioare, a curților tip patio, serelor tip terrarium, pereților vegetali, iar acolo unde nu este posibil, creșterea plantelor și arbuștilor în ghivece.
Arhitectura minimalistă
În plus, arhitectura minimalistă câștigă popularitate și în România. Minimalismul se remarcă mai ales în ceea ce privește materialele folosite, oferirea de perspective simple, care nu ne încarcă privirea. Lumina natuală joacă un rol esențial. Accentul se va îndepărta de la spațiile mici, subdimensionate din blocurile clasice spre spații mai flexibile în timp și adaptate nevoilor actuale.
Arhitecta Studio ae povestește că foloseste minimalismul chiar și pentru reamenajarea propriei locuințe, care se va finaliza anul acesta. Pe lângă finisajele fără rosturi, a ales să folosească microcimentul atât pentru pardoseală, cât și pentru pereți.
Pe de altă parte, se diluează și granițele dintre stiluri, care devin mai adaptabile stilului propriu. „Spațiul interior va căpăta amprenta familiei care locuiește prin numeroasele detalii care îi compun viața: hobby-uri, jucăriile copiilor, cărți, decorațiuni din călătorii, tablouri, electrocasnice, plante, cadouri primite etc”, explică ea.
Alte tendințe care se disting sunt multifuncționalitatea caselor, ca spații de locuit, dar și de muncă, relaxare și socializare. Aici sunt cuprinse și proiectele mixte, tot mai des întâlnite în planurile dezvoltatorilor, care reunesc într-un proiect componente rezidențiale, dar și de office, retail și relaxare.
În plus, asistăm la definirea unui nou univers, cel virtual, dar provocările sale sunt multiple: cine va construi acest metavers? Vor exista granițe sau va fi infinit? Va fi acest univers locul în care nu vor exista limitări pentru arhitecți, și imaginația va putea crea forme nemaivăzute sau va reproduce lumea reală?
Se va plusa în continuare pe tehnologie și digitalizare, pe utilizarea de Big Data, care să ajute la controlul și valorificarea spațiului folosit. Iar clădirile vor fi proiectate în moduri mai inteligente, pentru a ajuta la prevenirea problemelor generate de mediu.
Studio ae a fost înființat în 2013 de arhitecții Elena și Andrei Ștefănescu, și are în portofoliu peste 100 de proiecte finalizate.