Un tricolor uriaș flutura pe ecranul amplasat pe cea mai recentă clădire de birouri apărută în zona Băneasa, alături de mesaj simplu: „KPMG urează La mulți ani României!”.
Dincolo de valoarea simbolică, mesajul marchează, de fapt, mutarea oficială a sediului central al filialei locale a KPMG la începutul lunii decembrie în MIRO Offices, ca urmare a celei mai mari tranzacții de închiriere semnată pe timp de pandemie. O mișcare cel puțin neobișnuită făcută de o corporație, în contextul în care mai toate spațiile de lucru au fost închise.
„În ultimii doi ani, paradigma remote work a fost implementată de către majoritatea angajatorilor. Cu toate acestea, reconstrucția societății postpandemie înseamnă, dincolo de reziliență, alternarea scenariilor hibrid cu cele ale unei întoarceri la locul de muncă în condiții de siguranță. Nu putem trăi într-o lume în care digitalul ia totul, chiar și coeziunea profesională”, consideră Ramona Jurubiță, Country Managing Partner, KPMG România.
Aceasta afirmă că, dacă până acum tema centrală a oricărei corporații era „reziliența”, momentul actual marchează intrarea într-o altă etapă, în care nu doar forța de muncă, ci și locul de muncă sunt în mijlocul unei transformări fundamentale.
„Cercetările făcute de KPMG provoacă la configurarea unei lumi a muncii în care cultura de apartenență a angajaților este o variabilă tot mai importantă, în care angajații au un cuvânt important de spus cu privire la locul de muncă și orele de muncă pe care le petrec alternând telemunca și paradigma in situ. O lume care, în următoarele două decenii, așteptările angajaților vor fi ca eforturile lor de muncă să aibă un impact cuantificabil, clar, asupra afacerii, iar angajatorii vor aprecia scopul social ca strategie organizațională. O lume în care puntea dintre angajat și angajator va fi, în bună măsură, digitală, dar nu în mod exclusiv.”
Practic, afacerile vor deveni să fie tot mai puțin ierarhice, spune cea mai puternică femeie din consultanța românească, iar structurile organizatorice mai plate nu vor mai fi excepții, ci vor deveni norma noilor modele de business. Mai mult, competivitatea se măsoară acum în termeni de inovație și flexibilitate, și reprezintă unul dintre principalele standarde în dezvoltarea carierei milenialilor, cei care vor reprezenta în următorii ani coloana vertebrală a oricărei organizații. În același timp, milenialii au primit, potrivit oficialului KPMG România, un altfel de boost în urma pandemiei: tinerii doresc să își pună talentele în slujba unor companii care derulează afaceri cu impact pozitiv asupra comunităților.
„Trebuie să ne pregătim pentru o generație postpandemică, deja milenială, ale cărei talente vor fi recrutate pentru capacitatea de gândire critică, perceptivitate socială, coordonare, ascultare activă și rezolvare de probleme: aceasta este lecția anului pe care ne pregătim să îl încheiem”, adaugă liderul companiei care era anul trecut subiectul celei mai mari tranzacții de închiriere semnată pe timp de pandemie.
„Aveam în plan mutarea birourilor încă dinainte de venirea pandemiei”, afirmă oficialul KPMG, companie care timp de 15 ani a avut sediul central în cadrul proiectului Victoria Park din zona Băneasa. Întregul proiect a fost gândit de o echipa internă și pus în aplicare cu ajutorul specialiștilor, de la modul cum a fost compartimentat spațiul și până la design și alegerea finisajelor.
„E o clădire smart pentru oameni smart”, afirmă Ramona Jurubiță, făcând referire la certificările obținute de proiectul situat peste drum de zona comercială Băneasa, la doar câteva zeci de metri de fostul sediu central al KPMG România. Clădirea a obținut calificativul excelent în ceea ce privește certificarea BREEAM, aceasta fiind cea mai importantă metodă de evaluare a sustenabilității din lume pentru proiecte de master planificare, infrastructură și clădiri. În plus, noul sediu KPMG România a primit o certificare WELL Platinium, care vizează standardele de sănătate în clădirile de birouri.
„În acest ultim an, prioritatea KPMG a fost dezvoltarea unui program multianual de accelerare a soluțiilor globale pentru problemele ESG (de mediu, sociale și de guvernanță, în traducere în limba română – n. red.), iar planurile de investiții pentru aceste domenii-cheie sunt estimate, pentru următorii trei ani, la 1,5 miliarde de dolari la nivel global. Totodată, noul sediu KPMG este și o probă de consecvență: nu putem pleda pentru sustenabilitate nefiind noi înșine un pol de responsabilitate în acest sens”, completează Ramona Jurubiță, menționând, printre altele, fațada de sticlă care economisește energie, sistemul de iluminare reglabil și adaptabil la lumina exterioară sau obiectele realizate din materiale durabile care pot fi, după scoaterea din uz, reciclate.
„Pandemia ne-a schimbat modul cum priveam spațiul de birouri, dar nu ne-a schimbat nevoia pentru noi spații de birouri”, completează Ramona Jurubiță, și arată spre o sală de ședințe rotundă, cu geamuri transparente, aflată chiar la intrarea în spațiul aflat la parterul clădirii. Chiar dacă în ultimul an și jumătate de pandemie prezența la birou nu a depășit aproape niciodată pragul de 15%-20%, KPMG România și-a crescut spațiul de birouri de la 6.400 de metri pătrați în fostul sediu de la Victoria Park, la 7.500 de metri pătrați în Miro Offices, ocupând o întreagă aripă a proiectului dezvoltat de compania Speedwell, unul dintre cei mai dinamici dezvoltatori de pe piața locală, fondat de oamenii de afaceri belgieni Didier Balcaen și Jan Demeyere. „Avem o aplicație în care fiecare coleg își poate rezerva biroul pe care și-l dorește și noi suntem pregătiți să îi primim pe toți colegii la birou, dar cu siguranță că nu va fi cazul să se întâmple aceasta în perioada următoare”, spune Ramona Jurubiță în timp ce arată spre zonele de tip open space întrerupte din când în când de câte o sală de ședințe sau de spații de liniște și relaxare. „Dar sălile de ședințe cu siguranță vor fi foarte ocupate”, completează amuzată Ramona.
În cadrul biroului din București lucrează în prezent aproximativ 800 din cei 1.000 de angajați români și expați ai KPMG din România. Considerată a fi una dintre companiile Big4, KPMG a intrat în România oficial în 1994 și este activă în domeniul serviciilor de Audit, Asistență fiscală și Consultanță în afaceri, inclusiv servicii de restructurare și accesare de fonduri, pentru organizații din diverse domenii, atât din sectorul privat, cât și cel public. În prezent compania deține birouri locale și în orașele cele mai importante din țară, precum Timișoara, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, dar supervizează și activitatea biroului de la Chișinău, din Republica Moldova.
„Am continuat să creștem într-o societate în care mediul virtual a lansat noi standarde pentru cooperare, valorificarea capitalului uman și recrutarea talentelor. Am continuat să investim în oameni, în cultura organizațională, iar rezultatele s-au tradus printr-o creștere a cifrei de afaceri în 2021 cu 11% față de anul 2020”, completează Ramona Jurubiță, potrivit căreia, dacă în 2021 principalele provocări au fost reflectate de continuitatea afacerilor, de menținerea operațiunilor și a comunicațiilor în mediul virtual, anul 2022 va impune, la nivel mondial, o sarcină unică, urgentă și creativă: reconfigurarea forței și locului de muncă. „Aceasta este, de fapt, noua realitate care așteaptă un răspuns. Pentru unii angajatori, formatul hibrid de lucru înseamnă o proporție încă neelucidată: mai mult digital sau mai multă interacțiune față către față?”