Este confundat adesea cu criptomoneda Bitcoin, dar beneficiile tehnologiei blockchain pot fi regăsite în mai multe industrii și fără legătură cu monedele virtuale. „Blockchain este una dintre cele mai semnificative invenții din sfera de tehnologie din ultimele decenii. O cale să reanalizăm concepte esențiale pentru o lume digitalizată cum ar fi confidențialitatea, posesia, protecția și managementul datelor, precum și o alternativă mult mai eficientă la sistemele de management și stocare de date folosite în prezent”, explică Mihai Ivașcu, CEO & cofondator Modex. Tehnologia blockchain a devenit cunoscută în ultimii ani, atât pentru inovația ce a stat la baza ei, dar și pentru aplicabilitatea pe care o are în orice domeniu. „De la lanțul de aprovizionare la resursele umane, blockchain are un impact asupra fiecărui sector pe care îl atinge”, exemplifică Sergiu Russu, Technology Sales Leader, Oracle România. Scenarii de utilizare a tehnologiei pot fi identificate în orice industrie, adaugă Antonio Eram, CEO și fondator NETOPIA Payments, iar simpla întrebare despre unde putem utiliza blockchain este „similar cu a pune în 1990 o întrebare despre sectoarele în care vom putea folosi calculatorul”.
Dar ce reprezintă tehnologia blockchain mai exact și, ca atare, cum a apărut?
„Cuvântul cheie când vine vorba despre blockchain este încredere. Blockchain este o tehnologie care divizează puterea de la o singură entitate la foarte multe entități, asigurând astfel un nivel de încredere ridicat, deoarece orice decizie legată de tranzacții, schimbări, trebuie agreată de mai multe entități. O singură entitate nu poate avea foarte multă influență”, explică Marius Băisan, CTO Softbinator Technologies. Tehnologia blockchain a fost inițial creată pentru a sprijini o nouă formă descentralizată de monedă digitală, respectiv criptomoneda, iar primul blockchain a fost conceptualizat de Satoshi Nakamoto (o persoană sau un grup de persoane anonime), în 2008, folosind o metodă care exclude o terță parte autorizată. În 2009, Nakamoto a dezvoltat bitcoin pe baza tehnologiei blockchain, folosită drept un registru public pentru tranzacțiile din rețea.
În primă fază, denumirea de blockchain provine din ideea de stocare a datelor în grupuri cunoscute drept blocuri, iar fiecare bloc validat este criptografic sigilat blocului anterior. Astfel, se formează un lanț din ce în ce mai mare de date, arată reprezentanții Lanceria, Adrian Stratulat (CBDO) și Robert Tudor (COO). „În cuvinte foarte simple, un blockchain este un registru digital permanent și sigur al tranzacțiilor cu criptomonede. Tranzacțiile sunt înregistrate cronologic și sunt disponibile pentru a fi vizualizate public”. Pe scurt, Blockchain-ul este o tehnologie care permite copierea/replicarea informației pe modelul serviciului de e-mail, dar care și oferă „posibilitatea de a o trimite efectiv, de a schimba proprietarul, de a transmite și valoare pe lângă informație, într-un mod sigur, imutabil și descentralizat”, explică Tudor Motreanu, CFO CryptoCoin.PRO. Relevanța tehnologiei în afaceri devine din ce în ce mai crescută, „pentru că are potențialul de a transforma în mod fundamental afacerile globale din mai multe industrii”, spune Sergiu Russu, Technology Sales Leader, Oracle România.
Independent de beneficiile utilizării tehnologiei blockchain, ea este adesea asociată exclusiv cu criptomonedele. „Blockchain este tehnologia, iar criptomonedele sunt prima aplicație creată pe baza acelei tehnologii. O confuzie similară era în anii 90 între internet și e-mail”, punctează Mihai Ivașcu, care adaugă că valoarea pieței crypto, la nivel global, a depășit în prezent două trilioane de dolari, iar unii experți cred că valoarea Bitcoin ar putea atinge 100.000 de dolari în următoarea perioadă. „Evident, acestea sunt doar supoziții”, menționează el. Piața crypto află încă într-un stadiu incipient, deși crește treptat și ajunge la o stabilitate, în comparație cu ultimii ani. „A început să se vorbească și despre tehnologia din spate – blockchain, nu numai de aspectele financiare. Deși încă se mai menține o agitație în jurul subiectului «Investește în crypto ca să devii bogat peste noapte», comunitatea a început să înțeleagă din ce în ce mai mult rolul criptomonedelor”, spune Mihai Băisan.
Cu toate acestea, înțelegerea tehnologiei, alături de aplicabilitatea ei, este redusă. „Numărul persoanelor care au un portofel de monede digitale – custodial sau non-custodial –, abia ce a depășit 1% din populație”, adaugă Antonio Eram. Datele dintr-o serie de studii realizate în 2018 și 2021 arată că peste 12% din români dețin sau au deținut/tranzacționat criptomonede, un procent de top la nivel european. „Este greu să spunem că criptomonedele au devenit o normalitate. Dar, cu siguranță, procentul din populație care utilizează criptomonedele este în creștere”, mai spun reprezentanții Lanceria.
Din punct de vedere al mediului de business, din ce în ce mai multe companii se orientează către soluții bazate pe blockchain ca să eficientizeze procesele și operațiunile interne. Cu toate acestea, reglementările sunt diferite în fiecare stat, iar în ceea ce privește criptomonedele, unele state le-au interzis în totalitate, altele le-au acceptat cu brațele deschise. „Reglementările stricte sunt doar asupra acestui domeniu al criptomonedelor, nu și asupra tehnologiei blockchain care stă la baza acestora. Cred că aceste reglementări stricte sunt din cauza reclamei negative făcută criptomonedelor și anume, îmbogățirea peste noapte, înșelătoria, și așa mai departe”, clarifică Marius Băisan. State precum Algeria sau Indonezia au interzis drastic criptomonedele, în timp ce El Salvador a devenit prima țară care adoptă oficial Bitcoin ca mijloc legal de plată. În Uniunea Europeană, criptomonedele sunt în mare parte nereglementate, în timp ce Elveția se află într-un stadiu de reglementare aproape complet. „Fie că ne place sau nu, considerăm că reglementarea este singura cale spre adopția în masă a activelor crypto”, arată Tudor Motreanu. În Europa există o propunere de Regulament a Comisiei Europene privind piețele de cripto-active (MiCA) care ar putea fi aprobată anul viitor. „Prin natura sistemelor distribuite, este mai degrabă improbabil ca orice reglementare de oriunde din lume să poată afecta rețelele (blockchain-urile) suficient de descentralizate – reziliența fiind atributul primar al acestor rețele”, menționează Antonio Eram.
Deși astăzi pot fi considerate doar o tendință, criptomonedele vor deveni o normalitate, în contextul în care publicul informat înțelege beneficiile investiționale și depășește caracterul speculativ. „Bitcoin se bazează pe fundamente economice foarte puternice (asemănătoare cu aurul) și nu va dura mult până când lumea va înțelege acest lucru”, spune Tudor Motreanu.
„Să nu uităm că în categoria criptomonede vom întâlni în viitor atât monede fiat (ale statelor, monede numite CBDC – monede digitale ale băncilor centrale), cât și monede independente, fără apartenență la un stat anume (Bitcoin etc.), deci ele vor deveni o normalitate cu siguranță”, adaugă Antonio Eram. Revenind la tehnologia blockchain, în România, se remarcă un interes în fața acestei evoluții, însă cu o doză de reticență. „Din perspectiva pieței locale, tehnologia a stârnit un interes într-o multitudine de domenii, sectorul bancar fiind cel mai activ, urmat de sectorul public în zone unde beneficiile utilizării sunt evidente: Ministerul Finanțelor – trasabilitatea documentelor fiscale, Casa Națională de Asigurări de Sănătate – Cardul de Sănătate, Registrul Auto Roman – trasabilitatea activităților de mentenanță a vehiculelor, ca să menționăm doar câteva exemple de aplicabilitate a structurilor de tip blockchain”, conchide Sergiu Russu.