Florin Popescu, Business Unit Director ROCKWOOL Balkans
Forbes: Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2021? Argumentați.
Florin Popescu: Reziliență. Este capacitatea unui corp de a reveni la forma și dimensiunea inițială după deformare. Cu referire la oameni, este capacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui șoc, fie că e emoțional, economic sau de altă natură.
Această criză a afectat oameni, companii, instituții, societatea în ansamblul ei. Și fiecare a trebuit să se descurce pe cont propriu, cu resursele pe care le are și cu propria capacitate de a face față impactului.
Noi la ROCKWOOL am dezvoltat circa 40 de produse, care au fost puse pe piața din România, și care pun accent pe reziliență, pentru a rezista la intimperii de orice natură: foc, ploaie, vânt, erodare temporală. Deci, putem spune, într-un fel, că am fost antrenați pentru situații extreme.
În plan economic, însă, lucrurile au stat diferit. La solicitarea Comisiei Europene, Guvernul a elaborat un plan de reziliență pentru economia României în valoare de 29 de miliarde de euro, care a însemnat pentru guvernanți o mână întinsă să se ridice de la nivelul solului după impact. Acum trebuie să vedem dacă sunt în stare să facă performanță, cât de repede pot să elaboreze proiecte fiabile, să modifice sau să facă rapid legi noi pentru crearea unui cadru funcțional, cât de repede pot să atragă bani pentru investiții etc. Aici este vorba despre o muncă imensă în care trebuie angrenat întreg aparatul administrativ, de la vârful statului până la ultimul funcționar din deconcentrate.
Pentru toate aceste lucruri este necesară o coeziune a forțelor politice și o dorință profundă de a pune România pe drumul dezvoltării. Or, la noi se lucrează în regim de campanie electorală continuă, ceea ce bulversează foarte mult mediul de afaceri.
Forbes: Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Florin Popescu: Crizele politice sunt îngrijorarea perpetuă a mediului de afaceri, interimatele la ministere care periclitează elaborarea unor politici publice coerente, perspectiva alegerilor înainte de termen, care pun pe agendă retorica în contradictoriu și promisiuni, nu soluții. Se pare că am pierdut din nou șansa unei guvernări care să stimuleze micii întreprinzători, să ofere garanții pentru business-urile mijocii, să facă parteneriat cu marii contribuabili pentru dezvoltarea României.
În plan economic, motivele de îngrijorare au fost legate de creșterea inflației, criza prețurilor din energie, creșterea prețurilor la materia primă – toate au un impact în prețul final al materialelor de construcție.
Dar în anul 2021 au existat câțiva factori care au transformat îngrijorarea în oportunitate, pe care noi la ROCKWOOL am știut să o valorificăm. Creșterea cererii de materiale de construcții a dus la indisponibilitatea pe piață a unor tipuri de izolații.
Într-o perioadă de incertitudini, noi am reușit să asigurăm predictibilitate pentru furnizorii noștrii. În același timp, atât consumatorii casnici, cât și dezvoltatorii au reevaluat ofértele pentru sistemele de izolație, analizând performanțele tehnice pe care le oferă vata minerală bazaltică față de alte materiale folosite în izolație. Și au ales vata bazaltică, care înseamnă nu doar eficiență energetică, dar și siguranță la foc, durabilitate, protecție împotriva zgomotului și confort la interior.
Caracteristicile tehnice ale produselor noastre ne oferă un avantaj competitiv pe piață, de unde și o creștere graduală constantă a cererii pentru produsele ROCKWOOL. Astfel, în anul fiscal 2021 estimăm o creștere a vânzărilor cu 35% în plus față de anul 2020, ceea ce înseamnă că efortul depus pentru dezvoltarea tehnogiilor noi și educarea profesioniștilor în construcții, dar și a consumatorilor finali au fost strategia corectă de dezvoltare pe piața din România.
Forbes: Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Florin Popescu: Motivele de satisfacție au fost mai multe. În primul rând, o evoluție pozitivă a cererii, tendință pe care am observat-o încă din primul trimestru al anului. Această tendință s-a consolidat, cu un avans mult mai puternic în lunile următoare, concretizat în proiecte de anvergură. Anul acesta am furnizat sisteme de izolație pentru Spitalul Județean Oradea, precum și pentru o serie de obiective de referință ca One Cotroceni Park, One Verdi, Algorithm, Casa Nobel, Maurer Residence, Noua Residence.
Optimismul a venit dinspre Comisia Europeană care a semnat în septembrie PNRR, care înseamnă 2,2 miliarde de euro pentru renovarea clădirilor. În paralel, Guvernul a pus în dezbatere Planul de măsuri aferent Strategiei de renovare pe termen lung.
De asemenea, știm că se lucrează, și apreciem acest lucru, la modificarea normativului privind siguranța la foc a clădirilor, un subiect extrem de important în contextul realităților românești. Numai în ultimele 12 luni au existat 14 incendii în spitale, anual sute de oameni își pierd în incendii bunurile agonisite o viață, iar alte zeci își pierd viața.
Considerăm că subiectul siguranței la foc nu trebuie neglijat în discuțiile despre renovare, decarbonare, clădiri verzi etc. Este la fel de important să avem case și clădiri care să ofere protecție sporită împotriva focului, nu doar case eficiente energetic. Iar aici avem nevoie de o legislație clară, îmbunătățită, care să nu lase loc la interpretări.
Eforturile ROCKWOOL România se îndreaptă acum către o campanie de informare și conștientizare a publicului larg pe subiectul siguranței la foc.
Pe de o parte, autoritățile trebuie să reglementeze mult mai sever dacă permit sau nu utilizarea materialelor combustibile în sisteme de izolație, iar pe de altă parte, oamenii trebuie să știe foarte clar la ce riscuri sunt expuși după o anvelopare a blocului cu astfel de materiale. Și, mai mult, să își ceară dreptul legal la primării pentru o anvelopare cu materiale incombustibile, care să le pună la adăpost locuințele și viețile.
Forbes: Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Florin Popescu: Aici ar trebui să ne uităm la ce spune ONRC-ul. Numărul societăţilor comerciale şi persoanelor fizice autorizate intrate în insolvenţă a crescut cu 6,9% în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2020. Acest lucru dovedește o reziliență economică mai slabă a mediului privat autohton.
În România, 3 din 10 companii active sunt la risc, spun analiștii, adică înregistrează cheltuieli mai mari decât venituri. Locurile de muncă din aceste companii, totalizează și ele 21% din angajații în sectorul privat. Avem aproape un sfert din companii (24%) cu o marjă de profitabilitate foarte mică, de doar o cirfră, iar majoritatea au un grad mare de îndatorare, ceea ce reflectă o capitalizare redusă.
Mediul privat a trebuit să se adapteze constant la evoluția pandemiei, să identifice noi oportunități, să gândească noi soluții, să pună pe piață noi produse. Acest lucru necesită un efort logistic, uman, financiar. Și au rezistat acei mai bine antrenați la șoc, cei care au avut resurse proprii, cei care și-au securizat afacerile și piața de desfacere.
Forbes: Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Florin Popescu: A existat un set de măsuri pentru stimularea mediului de afaceri în contextul pandemiei în anul 2020 cum ar fi amânarea plăților fiscale și a contribuțiilor sociale, extinderea rambursării de TVA sau suspendarea acțiunilor de control fiscal. Dar aceste măsuri nu au pus bazele unui proces de redresare.
Cheltuielile de investiții au fost mai mari în 2021, dar nesemnificativ, doar cu 4 mld. de lei în primele nouă luni. În continuare galopăm cu un deficit bugetar măricel, chiar dacă ne lăudăm cu o creștere economică mai mare comparativ cu țările din zonă. Doar că vorbim despre o creștere nesustenabilă, pentru că nu avem în spate indicatori macro-economici care să o susțină.
Ceea ce trebuia să facă guvernul ține de accelerarea absorbției fondurilor europene, care au fost neglijate în anul 2021. Este în continuare o sursă sigură de venit și de investiții, dar pe care o neglijăm cu desăvârșire. Și cel mai trist este că nu vom dispune de această sursă la nesfârșit.
Toată lumea s-a concentrat pe PNRR, care în acest moment abia urmează să fie declinat pe proiecte, dar au uitat cu desăvârșire despre capitalul la care au acces astăzi, fondurile structurale.
Forbes: Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Florin Popescu: Pandemia va pune presiune pe economiile statelor direcționând o parte din cheltuieli în zona de sănătate în toate țările.
Creșterea prețurilor la energie și gaze va genera scumpiri în lanț ale produselor. Pe acest fundal, puterea de cumpărare va scădea, iar acest lucru va reorienta structura de cheltuieli individuale. Aceste cheltuieli vor acoperi mai mult nevoile de bază ale oamenilor.
Lanțul de aprovizionare cu anumite produse ar putea suferi pe fundalul pandemiei, dar și a unor dispute geopolitice dintre SUA și China.
Cu toate astea, să rămânem optimiști că lucrurile vor progresa, chiar dacă cu pași mai lenți, după filosofia lui Abraham Lincoln care spunea: „Eu merg încet, dar nu merg niciodată înapoi”.