Foto credit: Cătălina Flămînzeanu
Lidia Bodea, director general Editura Humanitas
Stimate domnule Petre Barbu,
Din păcate, mă tem că nu vă voi putea răspunde și anul acesta la întrebările trimise în vederea radiografierii pieței de carte din 2020.
Totuși, aș vrea să știți că mă simt vinovată pentru neputința mea, și asta cu atât mai mult cu cât am negociat deja cu dumneavoastră o păsuire față de termenul-limită inițial.
Însă culpa asta nu (mai) întrece, ca-n anii din urmă, tristețea că ne răcim gura de pomană, și noi, editorii chestionați, și dvs, jurnalistul care ne adresează întrebările. Chiar așa, a câta oară vă bateți capul să puneți în circulație, și în paginile unei reviste de profil, radiografia unei industrii minore ca cifră de afaceri la scara economiei, dar majore ca importanță la scara bunăstării tuturor? Ce păcat că nu ne e limpede acest principiu al vaselor comunicante care spune că nivelul de trai și nivelul de educație merg mână-n mână!
V-am mulțumit, cred, de fiecare dată pentru că faceți efortul de a realiza această anchetă, mai cu seamă că, la noi, cel puțin în mass-media mainstream, nu se prea vorbește despre cărți decât dacă e rost și de nițel cancan.
De infinit mai multă expunere media decât orice scriitor român au beneficiat autorii de maculatură produsă în vederea mai grabnicei eliberări din pușcărie. Dan Voiculescu, acesta proaspăt publicat și lansat de editura Academiei, George Becali, Cristian Borcea et al.
Trăgând însă linie sub efortul dvs de a gândi setul de întrebări, al nostru de a răspunde, am ajuns să mă-ntreb ce rost au aceste radiografii anuale, cui ajută, ce schimbă?
Ne citim noi între noi, ne plângem noi între noi, ne încurajăm noi între noi, și cam atât, în prezent. Altfel, da, poate că pentru un cercetător din secolele viitoare va fi cu folos să aibă adunat într-un loc dosarul medical aferent pacientului (oare încă viu?, conectat la aparate?) numit cartea în România.
Facem acest examen anual doar ca să constatăm că suntem cu toții – scriitori, traducători, editori – cantitate neglijabilă, indiferent cine și ce culoare de partid îmbracă la panoul de comandă. Diferențele, dacă e să fie vreunele, sunt de goală retorică, nu de conținut, și cu atât mai puțin de acțiune concretă. Iar peste propunerile pe care, an de an, le facem cu inocență demnă de-un partener de dialog mai puțin dedat la făcut promisiuni vane, se adună praful gros și nepăsarea crasă.
La ce bun să vă scriu despre cele 10-15 măsuri foarte limpezi, lesne de pus în practică, trimise guvernului și/sau ministerului culturii de Asociația Editorilor din România? Nici măcar una nu a văzut lumina legii.
Aflu, în schimb, că se votează legea prin care 2021 devine Anul Tudor Vladimirescu (bun prilej de cheltuit banul public pe la ceva serbări câmpenești) și că ne-așteaptă, inițiată de însuși ministrul culturii, o „Lege privind instituirea perioadei 6-31 decembrie ca perioadă oficială a sărbătoririi colindului românesc”, lege care urmărește, citez din expunerea de motive, „salvgardarea colindelor pe teritoriul României și în comunitățile de români de pretutindeni”.
Nu mă-ndoiesc că pentru salvgardarea asta se vor găsi fonduri, că doar n-or colinda oamenii gratis, pe la uși, pe la ferești… Și să sperăm că i se vor alătura colindului, cu legile lor respective, sorcova, doina și, numaidecât, bocetul, iar acesta din urmă va merita și va avea de ce să fie sărbătorit tot anul, nu doar între 6 și 31 decembrie!
Ei bine, cu gândul la atari isprăvi legislative, care vin după un an atât de dificil, când cultura are nevoie de sprijin real, de unde să iau dispoziția necesară ca să vă răspund, domnule Barbu?
Cu cele mai bune gânduri,
Lidia Bodea
(7 iunie 2021)
Top Humanitas Junior – vânzări 2020
- Seria Transformă apa în culori cu titlurile: Transformă apa în culori. E petrecere, Transformă apa în culori. Gândăceii veseli, Transformă apa în culori. Mașini, Transformă apa în culori. Prințese, Transformă apa în culori. La zoo, Transformă apa în culori. La joacă, Transformă apa în culori. La cumpărături, Transformă apa în culori. În călătorie, Transformă apa în culori. În vacanță, Transformă apa în culori. E ziua ta – 48.000 exemplare vândute.
2. Seria Aventurile lui Habarnam de Nikolai Nosov și Noile aventuri ale lui Habarnam de I.P. Nosov cu titlurile: Aventurile lui Habarnam şi ale prietenilor săi (traducere de Nina Gafița, ilustraţii de A. Laptev), Habarnam în Oraşul Soarelui (traducere de Gabriela Russo, ilustraţii: A. Laptev), Habarnam pe Lună (traducere de Sanda-Felicia Misirianţu, ilustraţii de Silvia Olteanu), I. P. Nosov, Noile aventuri ale lui Habarnam (traducere de Gabriela Russo, ilustrații de A. Borisenko) – 38.000 exemplare vândute.
3. Seria creată deLucy Hawking împreună cu tatăl ei, profesorul Stephen Hawking, cu ilustrații de Garry Parsons: George şi cheia secretă a universului (traducere de Antonia Cristinoi Bursuc), George în căutare de comori prin Cosmos (traducere de Antonia Cristinoi Bursuc), George şi Big Bangul (traducere de Antonia Cristinoi Bursuc), George și codul indescifrabil (traducere de Andreea Stănescu), George și corabia timpului (traducere de Maria Rizoiu), George și luna albastră (traducere de Nicoleta Drăghiceanu) – 12.000 exemplare vândute.
4. Francesc Miralles, Álex Rovira, Povești ca să te iubești mai mult. 35 de istorioare care cultivă respectul de sine(Ilustrații de Raquel Díaz Reguera, traducere de Raluca Popescu) – 5.500 exemplare vândute.
5. Cristian Presură, O călătorie prin univers. Astrofizica povestită(Ilustrații de Ana Alfianu) – 5.000 exemplare vândute.