Atipic este adjectivul pe care-l utilizează majoritatea fermierilor atunci când li se cere să caracterizeze anul agricol 2019-2020. Și nu se gândesc la niciun fel de efect survenit din cauza pandemiei de COVID-19 atunci când fac această afirmație. „Anul agricol 2019-2020 a fost unul atipic față de cei anteriori. Climateric vorbind, ne-am confruntat cu toate: secetă profundă, ploi torențiale, grindină, variații foarte mari de temperatură zi și noapte, vorbim astfel despre fenomene care au dus la un stres continuu asupra plantelor, influențând negativ producțiile obținute”, a mărturisit Vasile Bălcan, directorul general Marsat SA. El punctează faptul că majoritatea culturilor de rapiță, grâu și orz au ieșit cu bine din sezonul rece, însă seceta care a urmat a calamitat producțiile în proporție de 60% și chiar 100%. „Seceta a fost cea mai mare problemă cu care ne-am confruntat în acest an, inexistența unui sistem de irigații în zonă a făcut să fim din nou neputincioși în fața naturii. Avem 330 ha de sfeclă de zahăr în cultură, semănată la începutul lunii aprilie și a răsărit în iunie, ceea ce presupune cheltuieli duble de întreținere față de cele utilizate într-un an normal”.
Pentru că activitatea agricolă presupune un flux continuu de lucrări care trebuie executate la momentul oportun, în perioada pandemiei, lumea nu s-a oprit în loc pentru fermierii români. Cu toții au recunoscut că s-au organizat, luând toate măsurile de protecție și distanțare în așa fel încât activitatea agricolă să poată continua. „Am lucrat continuu în această perioadă, mai întâi am pregătit terenul agricol, apoi am semănat culturile de primăvară, am realizat activități de întreținere a culturilor, am recoltat rapița și cerealele de vară”, a explicat Vasile Bălcan. Cu toate acestea însă, producțiile obținute nu sunt satisfăcătoare. „Nu suntem mulțumiți de producțiile pe care le-am realizat – 2.300 kg la hectar la rapiță, 3.000 kg la grâu. Și nici perspectiva producțiilor la culturile de primăvară nu este prea bună. Și aici, în această perioadă culturile suferă de lipsa profundă a apei din sol, sfecla de zahăr, porumbul și soia fiind în perioada critică deoarece au nevoie de apă”, a concluzionat directorul general Marsat SA.
Și Arnaud Charmetant, directorul general Alisa Farm Management, definește anul agricol 2019-2020 ca fiind unul atipic din cauza mai degrabă a condițiilor meteorologice. „Anul agricol 2019-2020 a fost foarte complicat. A fost atipic din cauza condițiilor meteo: am avut parte de o secetă extrem de dură, după o iarnă foarte blândă, iar primăvara a venit cu mari variații de temperatură. Am înregistrat temperaturi extrem de ridicate la finalul lunii februarie, ca mai apoi să avem temperaturi scăzute în prima decadă din lunile martie și aprilie. Dar cele mai mari provocări cu care ne-am confruntat a fost gestionarea situației cu această pandemie (trebuia să ne protejăm angajații) și contracararea efectelor secetei”, a punctat directorul general Alisa Farm Management.
Arnaud Charmetant a ținut să precizeze că producția realizată anul acesta este cu 70% mai mică la grâu, cu 50% mai mică la orz și rapiță față de media ultimilor cinci ani, iar prognozele în ceea ce privește culturile de primăvară nu sunt deloc optimiste. „La floarea-soarelui ne așteptăm la o producție în scădere cu 30-40% față de media multianuală, iar la porumb și soia nu știm încă dacă vom recolta ceva sau nu. Pandemia nu a avut niciun impact asupra evoluției culturii agricole, însă a adus cheltuieli suplimentare și situație de stres suplimentar pentru management”.
Valentin Popa este unul dintre cei mai cunoscuți fermieri români care-și desfășoară activitatea agricolă în Călărași. El recunoaște că, „din punct de vedere climatic, anul acesta va fi caracterizat de recolte slabe din cauza lipsei precipitațiilor. În plus, ne vor lipsi banii cu care trebuie să plătim creditele la bănci, firmele de inputuri. Sincer vorbind, nu vom avea resurse financiare ca să demarăm un nou an agricol, mai ales în contextul în care cea mai mare temere a noastră este aceea de a nu intra în faliment”, a specificat fermierul.
Estimările pentru anul agricol 2019 – 2020 nu sunt tocmai îmbucurătoare. Potrivit lui Valentin Popa, calitatea culturilor este scăzută la minim, iar în ceea ce privește cantitatea – nu s-a realizat decât 5% din potențialul unui hectar de teren agricol.
La începutul lunii august, ministrul Adrian Oros a realizat un raport cu privire la recolta de grâu din acest an. Potrivit lui Oros, producţia medie la grâu în acest an este de 2,9 tone pe hectar, în scădere cu 40% faţă de 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal.
„Cum ne-am aşteptat, cum am previzionat, atât din informaţiile luate de la fermieri, cât şi de la specialişti, sigur că seceta a afectat puternic culturile de toamnă, mai ales în zona de sud-est şi est a ţării. Cele mai accentuate scăderi de producţie sunt în Dobrogea, deoarece această zonă a fost cea mai afectată. Compartimentul de statistică din minister a întocmit un raport comparativ şi am să vă spicuiesc câteva date care sunt mai relevante pentru că raportul este destul de vast. Peste 80% din suprafaţa însămânţată în toamnă a fost cu grâu – s-a recoltat până acum 89% din suprafaţă, producţia medie este de 2,9 tone pe hectar faţă de 4,8 tone în 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal. Deci s-a diminuat cu 40% producţia medie la grâu. Dacă anul trecut au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta estimarea este de 5,5 – 5,6 milioane tone”, a menţionat Adrian Oros în cadrul unei conferinţe de presă.
Ministrul Agriculturii a precizat că la secară producţia medie a fost de asemenea diminuată, fiind de aproximativ 2,5 tone pe hectar faţă de 3,2 tone în 2019.
„La orz, producţia medie este de circa 2,6 tone pe hectar faţă de 5 tone pe hectar în anul trecut, deci o scădere cu aproximativ 47%. La rapiţă, dacă producţia medie anul trecut a fost de 2,3 tone pe hectar, anul acesta este de 1,9 tone pe hectar. Şi aici s-a înregistrat o scădere semnificativă, din cauza secetei extreme care s-a instalat în toamna anului trecut, iar în acest an deşi în ultima perioadă au fost precipitaţii chiar din abundenţă, în anumite zone ale ţării şi mai ales în Dobrogea, în sudul Moldovei, sunt încă zone care sunt puternic afectate de secetă”, a mai declarat ministrul Agriculturii.
Conform MADR, în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 aprilie 2020, valoarea exportului de cereale a depășit valoarea exportului din perioada similară a anului 2019 cu aproximativ 38%. Reprezentanții MADR au ținut să precizeze pentru Forbes România că țara noastră „are un bun potențial de producție pe baza căruia, conform datelor INS, în anul 2019 s-a situat pe primele locuri la unele culturi comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene. Practic, la porumb boabe și floarea soarelui România s-a situat pe primul loc, atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată. La soia s-a situat pe locul 3, atât la suprafaţa cultivată, cât şi la producţia realizată, după Italia și Franța. La grâu, România s-a situat pe locul patru, atât la suprafaţa cultivată, după Franţa, Germania și Polonia și pe locul 5 la producţia realizată după Franţa, Germania, Marea Britanie și Polonia, în timp ce la cartofi s-a situat pe locul patru la suprafaţa cultivată, după Polonia, Germania, Franţa şi pe locul șapte la producţia realizată, după Germania, Franţa, Polonia, Olanda, Regatul Unit și Belgia.
„Seceta a fost cea mai mare problemă cu care ne-am confruntat în acest an, inexistența unui sistem de irigații în zonă a făcut să fim din nou neputincioși în fața naturii.”
Vasile Bălcan
director general Marsat SA
„Cele mai mari provocări cu care ne-am confruntat a fost gestionarea situației cu această pandemie (trebuia să ne protejăm angajații) și contracararea efectelor secetei.”
Arnaud Charmetant
director general Alisa Farm Management
„Nu vom avea resurse financiare ca să demarăm un nou an agricol, mai ales în contextul în care cea mai mare temere a noastră este aceea de a nu intra în faliment.”
Valentin Popa
Călărași
Caseta 1
Secetă extinsă
La solicitarea Forbes România, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a oferit o statistică a culturilor de cereale înființate în toamna anului 2019, care arată astfel:
| cultură | mii hectare |
| grâu | 2.142 |
| secară | 9,7 |
| triticale | 71,7 |
| orz | 279 |
| orzoaică | 77 |
| ovăz | 1,8 |
Conform datelor MADR centralizate la nivelul Centrului Operativ pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, aproximativ 34.647 fermieri au fost afectați de seceta pedologică și o suprafață de aproximativ 1.168.064,79 ha de culturi înființate în toamna anului 2019 a fost calamitată:
| cultură | mii hectare |
| grâu | 833,2 |
| secară | 0,314 |
| triticale | 5,1 |
| orz | 175,7 |
| orzoaică | 16,6 |
| ovăz | 0,629 |
| rapiță | 136,5 |
Caseta 2
Pe plus
Conform MADR, în perioada 1 ianuarie 2020 – 30 aprilie 2020, valoarea exportului de cereale a depășit valoarea exportului din perioada similară a anului 2019 cu aproximativ 38%.
Situația valorii exportului și importului de cereale 2020 (1 ianuarie 2020-30 aprilie 2020) (milioane euro)
| SPECIFICARE | Export la perioadă | Import la perioadă | Balanța export-import | ||
| UE | TOTAL | UE | TOTAL | ||
| Cereale | 235,9 | 988,7 | 221,1 | 236,8 | 751,9 |
Sursa: INS, Buletin statistic de comerț internațional nr. 4/2020 din 20.07.2020