Create special pentru a răspunde unei nevoi din piață, companiile FinTech oferă sau dezvoltă produse financiare prin utilizarea tehnologiei și au un efect transformator asupra piețelor și instituțiilor financiare și asupra furnizării de servicii financiare în ansamblu.
„FinTech-urile sunt în primul rând companii de tehnologie, și apoi instituții financiare, deoarece elementul care le deosebește de celelalte instituții care oferă produse financiare este folosirea tehnologiei în beneficiul consumatorilor (B2C) sau companiilor (B2B). Prin tehnologiile pe care le dezvoltă, beneficiază, pe lângă clientul final și companiile și angajații acestora deoarece esența unui produs FinTech este automatizarea sarcinilor repetitive și folosirea tehnologiei”, afirmă avocatul Günay Duagi, Managing Associate în cadrul KPMG Legal.
Conform unui studiu comandat de Comisia Europeană, statele din Europa de Est au rămas în urmă în această privință, în timp ce state din Europa de Vest precum Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Olanda și Germania au cunoscut o dezvoltare a acestei piețe. În același timp, în România această dezvoltare tehnologică a apărut mai mult ca o nevoie, iar în prezent există 49 de FinTech-uri care au atras finanțări locale totale de 8 milioane de euro, excluzând fondurile obținute din tranzacții sau din listări la bursă, potrivit unui studiu realizat de Raiffeisen Bank Internațional despre sectorul FinTech din Europa Centrală și de Est. Cea mai mare parte a acestor finanțări, aproape 50%, a mers către FinTech-urile din zona asigurărilor, în timp ce 23% din finanțările acordate în perioada 2008-2018 au fost direcționate către FinTech-urile destinate susținerii IMM-urilor, iar 20% către corporate banking, segmentul de retail banking obținând doar 10%. La capitolul investitori și susținători ai ecosistemului fintech sunt menționate fondurile de venture capital (Gapminder, Early Game Ventures, Gecad Ventures etc.), acceleratoarele (Techcelerator, Spherik Accelerator, Innovation Labs, Risky Business etc.) și business angels (techangels.ro).
Cele mai multe FinTech-uri din top 10 ca valoare sunt din Marea Britanie, dar pe termen mediu și în România se vor dezvolta FinTech-uri care să aspire la statutul de „unicorn”, urmând exemplul extraordinar al UiPath, primul „unicorn” românesc, consideră Günay Duagi.
„Sunt mai multe tipuri de FinTech-uri, de exemplu, cele care oferă produse financiare direct clientului final sau care oferă tehnologia necesară unei alte instituții financiare, precum bancă, instituție financiară nebancară, societate de asigurare etc. De asemenea, vedem că tipurile de companii FinTech au tendința să se specializeze pe un anumit produs financiar în jurul căruia creează tehnologia necesară: oferă credite, servicii de plată, servicii de factoring, intermediază produse de asigurare etc.”, continuă Günay Duagi.
Potrivit unui alt studiu, România se regăsește în categoria „emerging market” în ceea ce privește FinTech-urile, ceea ce înseamnă că nu s-a ajuns încă la o saturare a pieței. „Multe grupuri FinTech active în domeniul creditării din regiune sunt încă atrase de piața din România pentru potențialul pe care îl oferă în sectorul micro-creditării persoanelor fizice (pay-day-loans), dar și al IMM‑urilor. Dezvoltarea economică a României din ultimii ani și potențialul de dezvoltare în viitor sunt două motive extrem de puternice pentru cine analizează piața din România, inclusiv din perspectiva FinTech-urilor.
Segmentele cu cel mai mare potențial pentru România sunt FinTech-urile care oferă creditare de consum, factoring și IMM și cele care oferă servicii de plată. „FinTech-urile care oferă factoring par a fi foarte active în ultimul timp și câstigă teren în ultima perioadă și cred că acestea vor avea o dezvoltare accelerată și în viitor. Odată cu noua legislație în domeniul plăților, s-a deschis o nouă ușă pentru companiile de tip FinTech să ofere servicii de plată sau servicii conexe clienților”, mai precizează Günay Duagi.
Pe de altă parte, unul dintre beneficiile FinTech-urilor este că nu au fost încă reglementate ca atare și astfel au un avantaj competițional față de bănci, care dispun de reglementări extrem de complexe și presupun cerințe prudențiale și de capital extrem de mari. „În viitor, după ce piața se va maturiza, estimez că vor apărea și servicii FinTech de nișă, precum cele de schimb valutar online, monede virtuale sau tranzacționare instrumente financiare pe bursă”, mai spune avocatul Günay Duagi. Implementarea tehnologiilor financiare înseamnă, totodată, și reduceri de costuri, rapiditate în procesarea cererilor și mai puține erori.
Serviciile de plată sunt cele mai influențate domenii bancare, urmate de cele care țin de cunoașterea clientelei, prin mijloace electronice (recunoaștere facială, video recognition, AI, semnătura electronică etc.). „Modul de acordare a creditelor și a constituirii depozitelor bancare a fost influențat semnificativ de tehnologie, acum majoritatea băncilor oferind soluții de creditare sau constituire depozite prin intermediul mobile banking sau internet banking”, mai spune acesta.
Cu toate că FinTech-urile se află în plină dezvoltare, încă nu au ajuns la nivelul băncilor în ceea ce privește mărimea, veniturile și baza de clienți. Însă, băncile și alte companii de servicii financiare urmăresc tensionate cum tot mai multe FinTech-uri aduc inovații semnificative pe piață. „Nu consider FinTech-urile ca o amenințare directă a băncilor, ci FinTech-urile vin și completează unele goluri lăsate de serviciile bancare. Sunt două moduri în care văd această relație. Una este de colaborare, pe când a doua este de competiție. De asemenea, concurența dintre bănci și FinTech-uri poate duce cu siguranță la un serviciu mai bun și mai competitiv pentru clienți și la o experiență a clientului mai bună”, continuă avocatul.
În ceea ce privește provocările pe care le întâmpină FinTech-urile, durata de viață este printre cele mai mari, mai ales că în viitor va crește tentația ca giganții din industria bancară să cumpere anumite FinTech-uri și să le integreze în structura lor. Avocatul Günay Duagi consideră că o altă provocare pentru FinTech-urile care vor cunoaște succesul „va fi să rămână la fel de agile și flexibile chiar și atunci când vor deveni companii mari sau chiar multinaționale și să nu se transforme în structuri puternic ierarhizate și corporatiste care tind să se adapteze și să ia decizii mai greu”.
Aceste soluții tehnologice contribuie și la reducerea timpului pierdut în trafic, reducerea poluării și economii semnificative atât pentru companii cât și pentru clienți. Astfel, în viitor, „se va pune un accent mai mare de către autorități pe reglementarea FinTech-urilor, odată ce acestea vor deveni semnificative și în viziunea autorităților de supraveghere financiară riscul prudențial potențial nu va mai putea fi ignorat”.
În plus, Günay Duagi estimează și o creștere a tranzacțiilor prin care se vor consolida anumite grupuri locale sau antreprenoriale care dețin FinTech-uri. Mai exact, unele instituții financiare vor cumpăra FinTech-uri, dar vor exista și FinTech-uri care vor cumpăra instituții financiare, inclusiv bănci.
Deși multe bănci au deja programe prin care au dezvoltat soluții tehnologice proprii, există și bănci care nu s-au aliniat încă acestui trend și care ar trebui să acorde o atenție specială acestor tehnologii financiare. De asemenea, și riscul de atacuri cibernetice trebuie luat în considerare atunci când se folosesc soluții tehnologice, mai ales că este vorba despre sume de bani ale clienților, care trebuie păstrate în siguranță.
„Tehnologia și inovația vor fi aici și se vor dezvolta indiferent dacă unele bănci vor dori să o adopte sau nu. Depinde de acestea dacă vor fi în prima linie și să conducă trendul, dacă vor să urmeze trendul dat de alte bănci sau pur și simplu dacă doresc să ignore avansul tehnologic și să mențină status-quo-ul”, afirmă avocatul.
