Industria prelucrătoare va fi cea mai afectată și va scădea cu circa 18% în al doilea trimestru al anului faţă de perioada corespunzătoare din 2019, cu un declin mai accentuat, peste 35%, la fabricarea produselor textile şi articolelor de îmbrăcăminte, pielărie şi industria auto.
„Se estimează o reducere severă a activităţii economiei în trimestrul al II-lea (-14,4%), profilul trimestrial evidenţiind o evoluţie preponderent în formă de «V», dar fără a reveni la situaţia din scenariul de iarnă (absenţa coronavirusului), cu o recuperare propriu-zisă în trimestrul IV. Scenariul se bazează pe un impact economic negativ limitat în timp, în jur de 4 luni (martie-iunie), urmând o extindere parţială în iulie-septembrie, plecând de la experienţa Chinei, care dă semne de revenire după 4 luni”, potrivit documentului. Serviciile vor avea o contribuţie negativă de 9,3% la dinamica PIB, pe locul următor fiind industria, cu -3,9%. Serviciile cele mai afectate vor fi în domeniul imobiliar, hoteluri şi restaurante, activităţi recreative, transporturi, servicii de întreţinere.
„Condiţiile macroeconomice favorabile vor acţiona în continuare, în special din trimestrul al III-lea, luând în considerare faptul că pieţele externe nu se vor pierde, iar economia are capacitatea potenţială de revenire prin măsurile guvernamentale de conservare a veniturilor şi măsurile de repornire (creditarea avantajoasă a IMM-urilor), astfel încât factorii reversibili vor prevala celor ireversibili.”
Produsul intern brut a înregistrat în primul trimestru din acest an o creştere de 2,4% faţă de perioada similară din 2019 pe seria brută şi cu 2,7% pe seria ajustată sezonier.
Oficialii guvernamentali se aşteaptă ca economia României să înregistreze o scădere de 1,9% în acest an, în termeni reali, pe fondul scăderii cererii interne (-1,6%), dar și a reducerii exportului net (-0,3%). Anterior crizei coronavirus, Guvernul estima o creştere de 4,1% a PIB în acest an.