La începutul anului 2019 se adunau nori negri asupra sistemul bancar autohton, după adoptarea Ordonanței de Urgență 114, puternic contestată de bancheri și de întreg mediul de afaceri din țară, provocând tensiuni puternice între mediul privat și guvern. „Taxa pe lăcomie” instituită de OUG 114 era aplicabilă băncilor în funcție de evoluția ROBOR, iar actul normativ conținea și un pachet de măsuri pentru companiile din energie, printre care se numără o contribuție de 3% din cifra de afaceri, plafonarea prețului gazelor naturale sau controlul prețurilor pe piața de electricitate. Ulterior, taxa bancară a fost diminuată, iar potrivit noii Ordonanţe 19/2019 care a modificat vechiul act normativ, băncile mari, cu o cotă de piaţă de peste 1%, au avut de plătit o taxă pe active anuală de 0,4%, nivel de trei ori mai scăzut faţă de procentul iniţial, cuantificat la 1,2% pe an. De asemenea, în cazul băncilor mai mici cota de taxare a fost ajustată la 0,2%.

De altfel, noul Guvern a adoptat o Ordonanță de Urgență, iar una din cele mai importante modificări aduse de aceasta este abrogarea, începând cu acest an, a taxei pe activele financiare. Taxa pe activele financiare este datorată de instituțiile bancare și este calculată prin aplicarea unei cote (de 0,4% sau 0,2%, depinde de cota de piața a băncii) la o bază care este compusă, în principiu, din activele financiare nete ale instituțiilor de credit. Taxa pe activele financiare a putut fi redusă cu 50% prin atingerea nivelului propus pentru creșterea intermedierii financiare (credite acordate societăților nefinanciare și populației), respectiv cu 50% prin diminuarea marjei de dobândă până la un anumit prag, potrivit EY.

Lupta pentru primul loc

În 2019, Banca Transilvania a reușit să își consolideze poziția de cea mai mare bancă din sistemul local, după active, iar în acest an este puțin probabil să asistăm la o nouă schimbare de clasament. În urmă cu puțin peste un an, Banca Transilvania reușea să devină cea mai mare instituție bancară, reușind să depășească pentru prima dată BCR, ocupanta tradițională a acestui loc. BCR, care după preluarea activelor Bancorex a devenit cea mai mare bancă din sistemul local, pierduse această poziție după aproximativ 20 de ani. Evoluția celor două bănci în anii de după criză arată evoluții complet diferite. Dacă BCR a avut o evoluție modestă cu urcușuri și coborâșuri, Banca Transilvania, aflată la finele anului 2008 pe locul șapte în topul celor mai mari bănci după active, a crescut permanent. În același timp, BCR a pierdut aproximatv 10% din cota de piață în această perioadă.

La această evoluție au contribuit atât dezvoltarea organică a grupului Banca Transilvania, cât și achizițiile efectuate de-a lungul timpului, de la un portofoliu de credite de la Bank of Cyprus, până la jucători de top precum Volksbank sau Bancpost. De altfel, urcarea pe primul loc în piaţa bancară locală a grupului Banca Transilvania a fost posibilă tocmai în urma achiziţiei Bancpost. Grupul Eurobank a semnat vânzarea Bancpost spre finalul anului 2017, în luna noiembrie. Aprobările necesare au venit în luna martie din 2018, iar operațiunile Bancpost au fost treptat integrate în cadrul Bancii Transilvania.

Ținând cont de rezultatele instituției bancare, este de așteptat ca BT să rămână liderul sistemului bancar local și după sfârșitul acestui an. Grupul Financiar Banca Transilvania a încheiat primele nouă luni ale anului 2019 cu un profit net consolidat de 1,56 miliarde lei, echivalentul unei creșteri de peste 26% comparativ cu perioada similară a anului anterior, iar profitul băncii a fost de 1,38 miliarde de lei.

De asemenea, BT a înregistrat o creştere solidă a creditării, cu peste 60.000 de împrumuturi acordate. Operațiunile prin bancă au crescut cu 31% în primele nouă luni ale anului față de aceeaşi perioadă a anului 2018. Rata expunerilor neperformante ale Băncii Transilvania, conform indicatorului EBA, este de 4,49% la 30 septembrie 2019. Gradul de acoperire cu provizioane totale a expunerilor neperformante conform standardelor EBA este de 96%. Solvabilitatea băncii fără profitul anului 2019 este de 18,12%, iar cu profitul inclus aceasta este de 21,10%.

Noi schimbări

De asemenea, în 2020 am putea asista la mișcări surpriză în sistemul bancar, la fel ca și în anul anterior. Două achiziții importante au avut loc pe parcursul anului trecut în sistemul bancar local. Astfel, anul trecut, EximBank și National Bank of Greece au semnat acordul de achiziție a 99,28% din Banca Românească, iar în urma tranzacției EximBank va activa în premieră pe segmental de retail banking din România, devenind o bancă universală. Totodată, First Bank, fosta Pireus Bank România, a achiziționat Bank Leumi România.

În plus, în 2019 și-a făcut intrarea pe piața locală și una dintre cele mai mari instituții financiare de la nivel global. La jumătatea lunii decembrie a anului trecut, Bank of China, a patra cea mai mare instituție bancară din lume, și-a lansat oficial operațiunile în București. Înființată în 1912, Bank of China este singura bancă care funcționează în mod continuu de mai bine de un secol și, de asemenea, cea mai globalizată și integrată bancă din China. În prezent, are sucursale în 60 de țări și regiuni din întreaga lume, inclusiv 25 de țări situate de-a lungul Noului Drum al Mătăsii, ceea ce o face banca chineză cu cea mai extinsă structură atât de pe glob, cât și de-a lungul inițiativei Noul Drum al Mătăsii. În 2019, banca s-a clasat pe locul 4 în clasamentul „Top 1000 Cele Mai Mari Bănci din Lume” realizat de către The Banker și a fost din nou desemnată Bancă Globală de importanță sistemică, devenind astfel unica instituție financiară dintr-o economie emergentă care a fost desemnată bancă globală de importanță sistemică nouă ani la rând.

În 2019, am asistat și la o premieră în sistemul financiar-bancar din România, Alpha Bank listând la Bursa de Valori din București prima emisiune de obligațiuni ipotecare, în valoare de 200 milioane de euro. Obligațiunile emise pe o perioada de 5 ani, cu dobândă variabilă, sunt garantate cu credite ipotecare de foarte bună calitate și au ratingul Baa2 din partea Moody’s. Investitori instituționali locali, cât și internaționali (inclusiv IFC si BERD) au participat la această primă emisiune.