Absența sa de la Paris a fost o greșeală politică, dar a aparținut unui tipar. Crede că minimalizarea acestor „incidente” o să ducă la apariția lor mai puțin frecventă și la poziționarea acestora într-o perspectivă „corespunzătoare”. Crede în continuare că SUA trebuie să acționeze cât mai puțin posibil din punct de vedere politic în lupta cu aceste grupări. Pentru ca situația să nu scape de sub control, este suficient să folosească dronele împotriva lor, să atace ocazional prin lovituri aeriene și să ajute inamicii prin antrenament și asistență militară.
De ce această pasivitate relativă față de puterea aflată în continuă creștere a acestor barbari totalitari? Până în anii ’60, SUA reprezenta o mare amenințare pentru pacea mondială. Chiar și Neville Chamberlain și Jimmy Carter au putut învăța ceva în urma evenimentelor, în cele din urmă. Nu și Barack Obama, care deja știe tot. Nu s-a schimbat, după un lung șir de gafe din domeniul politicii externe.
• Anulările în ceea ce îl privește pe Vladimir Putin;
• Desconsiderarea manifestațiilor împotriva regimului din Iran, ce au avut loc în 2009;
• Retragerea bruscă a tuturor forțelor SUA din Irak, ce a condus la anularea victoriei împotriva Al Qaeda și simpatizarea cu forțele de acolo, fapt ce a dus la dezbinarea țării și transformarea sa în autrostradă pentru Iran, care se aprovizionează cu arme pentru regimul Assad din Siria;
• Refuzul său de a ajuta forțele non-extremiste
anti-Assad din Siria. Astfel, acel teritoriu a devenit punct de înmulțire pentru tipul de fanatici ce au comis atrocitățile de la Paris;
• Acțiunile dezastruoase din Libia;
• Abordarea sa pasivă față de ISIS, care a creat un nou sanctuar în care membrii săi pot planifica și executa noi acțiuni teroriste similare cu cele din data de 11 septembrie ;
• Desconsiderarea puternicei și temutei grupări Boko Haram, care a sechestrat teritoriul Nigeriei, țară bogată în petrol, pentru a crea un nou stat;
• Mustrarea pe care i-a adus-o prim-ministrului Tony Abbot în urmă cu câteva luni, când Obama a vizitat Australia;
• Lipsa de respect pentru Israel.
Și lista poate continua.
În SUA, Obama susține discursurile corecte din punct de vedere politic, care suprimă dezbaterile și maschează libertatea de exprimare. Nu pedepsește instituțiile de învățământ ce retrag cu lașitate titul de Doctor Honoris Causa sau discursurile de sfârșit de an ținute de personalități, așa cum Universitatea Brandeis a făcut cu Ayaan Hirsi Ali, care a văzut fața criminală a fanatismului islamic și care își riscă viața prin demascarea și lupta împotriva acestuia.
Ne va părăsi norocul? Cel mai probabil este că o să avem doi ani grei, în care va fi mult sânge.