Adus pentru a doua oară în cătușe la Parchetul General, după ce fusese reținut timp de 24 de ore, Adrian Sârbu a mai dărâmat un mit, cel al mogulului bun, care reușise (aparent) să cadă în picioare indiferent de schimbările regimului politic din ultimii ani.
Adrian Sârbu este doar cel mai recent nume (era la momentul scrierii acestui text, cel puțin; probabil că până la apariția pe piață a revistei vor mai apărea câteva) din spectacolul care are în rolurile principale elita politică și de business a ultimilor ani.
Intangibilii din politică și din business simt acum pe propria piele ceea ce au simțit predecesorii lor, cei cărora le luaseră cornul abundenței așa cum președintele Iohannis Klaus îi luase lui Traian Băsescu Colanul ordinului Steaua României, lăsându-l cu lacrimi în ochi.
Acum, mai mult ca niciodată, numele celor acuzați, judecați, arestați sau condamnați sunt multe.
Nivelul mitei nu coboară în niciunul din cazuri sub câteva milioane de euro, nivelul prejudiciilor nu scade sub zeci de milioane de euro.
Vedem murdăria și pervertirea în toată splendoarea ei. Vedem că, de fapt, nu există tabere. Nu mai este loc pentru buni și răi, nu se mai împart în pesediști și pedeliști, liberali și udemeriști. Fiecare luptă doar pentru el sau, după caz, singur împotriva tuturor. Denunțurile curg, iar arestul la domiciliu pare ultima găselniță printre oameni obișnuți până acum să creadă că toată lumea e a lor.
Microsoftgate, cum au titrat ziarele de la noi, Gala Bute, dosarul Romgaz sau jaful din dosarele privind retrocedările. Sunt dosare grele (oare de asta a durat atât de mult până au intrat „pe țeavă”?) și, mai ales, sume exorbitante, care corespund unor prejudicii imense. Iar lista este departe de a fi încheiată.
Trec în fiecare zi în drumul spre birou prin fața sediului DNA din strada Știrbey Vodă și văd cum este asaltat de camere de filmat așa cum pe vremuri, de sărbători, televiziunile rezervau cel puțin o cameră de filmat pentru poarta de intrare a casei lui Gigi Becali din Pipera, devenită reper în cadrul tururilor pentru turiștii străini.
Avem circ, așa cum îi plăcea lui Adrian Sârbu să spună.
Rămân însă câteva probleme mari.
1. Cât din prejudiciul făcut de infractorii români condamnați – fie ei politicieni sau (pseudo)oameni de afaceri – se recuperează? Laura Codruța Kövesi, șefa DNA a avansat un nivel de 5%. E derizoriu. Cu mai mulți ani în urmă, unul dintre agenții US Secret Service activi în România îmi spunea că, din punctul lui de vedere legea românească e prea blândă şi susţine criminalitatea. „În SUA noi spunem că nu trebuie doar să confişti, ci e la fel de important să iei abilitatea infractorului de a opera. Trebuie să îi rupi („You need to break’em”). Adică nu doar să îi confiscăm câştigurile ilicite, ci îi punem apoi să plătească din banii lor, nu din cei pe care i-au obţinut”. Asta ne aduce la o altă potențială problemă:
2. Ce rol au serviciile în declanșarea, în ultimii aproape doi ani a celei mai ample operațiuni de „curățare” de după revoluție și cât de mare este pericolul unor abuzuri? Au apărut, bineînțeles, și teorii ale conspirațiilor, pentru cei interesați, dar chiar dacă nu sunteți interesați de acestea, întrebările de mai sus sunt cât se poate de legitime!
3. Cine ia locul celor căzuți din politică și business deopotrivă? Ar fi jenant, cel puțin în zona politică, să vedem, din nou fețe cunoscute. Sau, mai rău, căței politici care se cred dulăi!
4. Cine administrează, acum, această țară și care este orizontul de timp pe care îl are în vedere? Discuțiile despre înlocuirea Guvernului Ponta cu un guvern PNL au început din momentul alegerii președintelui Iohannis. Au trecut aproape trei luni. În paralel, veniturile din TVA au scăzut în 2014 pentru prima dată în ultimii cinci ani și au fost cu aproape 4 miliarde de lei sub nivelul bugetat, deși consumul a crescut față de anul precedent. Investitorii străini nu mai dau buzna în România. Ba, mai mult, încep să scoată tot mai mulți bani din țară. Dar să nu-i plângem pe investitori, mai ales cei din zona financiară. Pentru ei tocmai s-a pregătit dezmățul de peste 1.000 de miliarde de euro anunțat de guvernatorul BCE, Mario Draghi. Pentru noi, restul, viitorul nu sună chiar atât de bine.