Știi care a fost cea mai stabilă țară din punct de vedere economic dintre toate țările în care am lucrat în ultimii ani? Liban! E incredibil, având în vedere ceea ce se întâmplă în jur, în Siria, Palestina, Israel. Egipt și Maroc au trecut prin primăvara arabă. Și Italia și Franța au avut momente dificile, dar România a trecut de la peste 7% creștere în 2008 la aproape -7% în 2009. Deci a fost un tsunami”, explică Pierre Martin, care conduce din 2010 operațiunile locale ale Emporiki Bank, o bancă grecească preluată în 2006 de către grupul francez Credit Agricole. La șase ani distanță, în 2012, francezii și-au asumat pierderi de aproape nouă mld. euro și au vândut Emporiki pe un euro către Alpha Bank, dar au păstrat filiala din România, rebotezând-o Credit Agricole Bank România. „România părea la un moment dat una dintre cele mai bune economii din regiunea în care eram prezenți, dar s-a transformat imediat în una dintre cele mai problematice”, afirmă Martin, care recunoaște că se aștepta ca economia să își revină mai devreme și într-un ritm mai susținut.
Francezul a venit pentru prima dată în România cu câteva luni înainte de preluarea oficială a mandatului pentru a verifica dacă filiala mai poate fi salvată. „În 2009, când am venit, grupul lua în calcul închiderea filialei. Erau pierderi, era un management grecesc. România ne-a făcut, mie și echipei mele, o impresie bună; am luat în calcul și prognozele oficiale și am decis să restructurăm banca. Dar cea mai negativă surpriză apărută între timp au fost creditele neperformante. Și insolvențele”, adaugă Martin.
De altfel, insolvența unui singur grup de companii a determinat creșterea ponderii creditelor neperformante de la 10,9% în 2012 la 14,5% în 2013, iar pe fondul creșterii cheltuielilor cu provizioanele, banca a anunțat pierderi de 28 mil. lei pentru anul trecut, chiar dacă profitul operațional a crescut cu 11 mil. lei. În schimb, în primul trimestru al acestui an, a anunțat un profit preliminat de un milion de lei. „Avem un portofoliu bun, aproape nimeni din bancă nu își aduce aminte când am făcut ultima dată profit. Cred că era 2005 sau 2006”.
Poziția oficială a grupului francez, anunțată în 2010, când se vehiculau informații privind vânzarea sau ieșirea din țară, pe fondul problemelor din Grecia, a fost că filiala din România a primit trei ani pentru a ajunge la break-even. „Acum suntem la break-even și analizăm cele mai bune oportunități pentru viitor, fie că e vorba de investiții sau de exit. Dar nimeni nu ar ieși dintr-o țară doar de dragul de a ieși. E o chestiune de oportunitate. Ce pot spune cu certitudine este că nu avem o masă critică suficientă nici pentru una și nici pentru alta”, adaugă Martin.
Iar una dintre cele mai eficiente căi de a ajunge la masa critică poate fi, potrivit francezului, dezvoltarea canalelor alternative. “Ca jucător mic, credem în canale alternative. Nu mai investim în rețea, avem deja 22 de sucursale, din care nouă în București și în fiecare oraș mare din țară. Pentru ceea ce țintim, e suficient. De aceea, investim în tehnologii noi: am lansat o nouă versiune a sistemului nostru de e-banking, am deschis o sucursală Direct Bank, adică pot fi operate operațiuni bancare prin intermediul telefonului și urmează să lansăm mobile-banking. Canalele alternative vor fi, din punct de vedere al retailului, principala modalitate prin care vom crește”, adaugă Martin.
Lucrurile par mai așezate pentru segmentul corporate al Credit Agricole Bank România, având în vedere că banca deservește clienții internaționali ai grupului. „Suntem implicați în agricultură, avem clienți români, dar și străini, mai ales francezi și italieni. Aceasta a avut un impact pozitiv în 2013 atât pentru noi, cât și pentru economie în ansamblu. Dar nu vedem, încă, creșterea economică în afacerile de zi”, completează francezul.
Una dintre transformările importante ale băncii locale, de la venirea lui Martin la conducere, a vizat reorientarea către lei. „Înainte, modelul de business al unei filiale a unei bănci străine era să obțină lichidități în euro și să dea mai departe credite în euro. Mai ales către filiale locale ale clienților săi internaționali. Acum, noi împrumutăm lei și dăm credite în lei. Dobânda la lei este joasă, probabil că mai jos de atât nu se poate din cauza ratingului de țară”.
Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România