FacebookTwitterLinkedIn
Orașul Brașov și localitățile din jurul său au format în anii `70 și `80 ai secolului trecut una din cele mai puternice concentrări industriale din România. Industria din această zonă, profilată pe producerea bunurilor intermediare destinate celorlalte ramuri ale economiei, a fost puternic afectată de declinul economic înregistrat de România în anii `90 și de lipsa investițiilor pentru retehnologizare, ceea ce a condus la închiderea mai multor coloși industriali. În decursul ultimului deceniu, numărul de salariaţi din industrie s-a redus cu 42%, potrivit unui raport realizat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru), din care județul Brașov face parte alături de Sibiu, Mureș, Covasna, Harghita și Alba. Ramurile industriale cele mai afectate de restructurare au fost industria constructoare de maşini, industria metalurgică, industria chimică și industria extractivă.Regiunea Centru a suferit transformări importante în ultimii 20 ani, cu consecinţe majore pe piaţa muncii. „Dacă în primii nouă ani ai perioadei analizate (1993-2011) rata şomajului la nivel regional a fost inferioară celei înregistrate la nivel naţional, începând cu anul 2002 situaţia s-a modificat, rata şomajului regional depăşind rata la nivel naţional”, se arată în raportul ADR Centru. Este perioada când în Regiunea Centru procesele de restructurare economică s-au accelerat, subvenţiile directe sau indirecte acordate unor ramuri industriale precum industria extractivă, industria de armament, industria metalurgică, industria chimică și unor mari societăţi comerciale, considerate strategice, s-au redus progresiv. Aceste măsuri au determinat diminuarea drastică a sectoarelor menţionate, reorganizarea sau dispariţia unor mari întreprinderi industriale, generând creşterea semnificativă a şomajului în zonele afectate de restructurările industriale.Datele statistice privind evoluţia numărului de salariaţi în perioada 1999-2011 oferă o imagine relevantă pentru amploarea procesului de restructurare. Astfel, în decursul acestui deceniu, numărul de salariaţi din industria Regiunii Centru s-a redus cu 42,2%, ajungând la 196.787 persoane la sfârşitul anului 2011, ceea ce reprezintă 36% din numărul total de salariaţi. La nivel judeţean, cele mai accentuate scăderi ale efectivelor din industrie s-au înregistrat în Braşov,cu un declin de 57,1%, adică 61.685 persoane.

În Braşov, şocul disponibilizărilor masive de personal, care au afectat cu precădere zona municipiului omonim, reședința de județ, a fost atenuat prin reconversia profesională a şomerilor şi atragerea lor spre activităţile economice aflate în expansiune.  Locul fostelor platforme industriale va fi luat de centre comerciale, cum este cazul Tractorul Brașov, unde compania Immochan dezvoltă proiectul Coresi, an ansamblu mixt comecial-rezidențial-office-parc tehnologic. „Vor începe cu partea de retail”, spunea, în aprilie 2013, într-un interviu acordat forbes.ro, Ali Ergun Ergen, unul dintre pionierii retailului modern din România, cel care a lansat București Mall, primul centru comercial modern din Capitală, în anul 1999. Ali Ergun Ergen tocmai anunțase că părăsește postul de CEO al Anchor Group, compania care deține atât București Mall, cât și Plaza România și că își înființează propria companie de consultanță. Immochan este clientul firmei sale încă de atunci.  „Proiectul este asemănător din multe puncte de vedere proiectelor mari din Bucureşti, precum Băneasa Shopping City (Ali Ergun Ergen a fost, timp de şase ani,  CEO al Băneasa Development, compania controlată de oamenii de afaceri Gabriel Popoviciu şi Radu Dimofte – n. red.).  Îi sfătuiesc pe multe fronturi: concept, dezvoltare, închiriere, management, relaţia cu ancorele. Conceptul este unul dintre elementele  de bază, dar voi lucra cu ei şi pe alte domenii, inclusiv în identificarea altor locuri unde să dezvolte centre de retail”, explica, anul trecut, Ali Ergun Ergen. Lucrările la Coresi Shopping Center  au început în noiembrie 2013, prima fază vizând dezvoltarea pe o suprafață de 24 de hectare. Și alte companii de mare anvergură, printre care se numără New Europe Property Investments (NEPI) și Cora au anunțat investiții în centre comerciale în Brașov, însă până acum doar Immochan a început efectiv lucrările.

În ciuda dispariției vechilor platforme, industria continuă să existe în Brașov, județ în care sunt nu mai puțin de zece parcuri industriale, cu o suprafață cumulată de peste 360 de hectare. Printre companiile prezente în Brașov se numără Kronospan, Stabilus, Continental și, până anul trecut, GlaxoSmithKline (GSK), care deținea la Brașov o fabrică de produse farmaceutice, pe care a decis s-o scoată la vânzare și, dacă nu se găsește niciun cumpărător, s-o închidă.

Potrivit datelor ADR Centru, la nivelul județului, se înregistrează o pondere mai mare a numărului de întreprinderi din domeniile „Activități profesionale, științifice și tehnice”, „Hoteluri și restaurante”, „Informații și comunicații“ și „Intermedieri financiare”, comparativ cu celelalte județe ale regiunii. Datele statistice ale Camerei de Comerț și Industrie Brașov arată că în acest județ funcționează un număr important de firme mari și mijlocii ce își desfășoară activitatea în domenii precum comerț și distribuție, transporturi feroviare, construcții de drumuri și autostrăzi, comerț cu autovehicule, fabricarea de calculatoare și echipamente electronice.

Un impact major asupra economiei orașului îl vor avea autostrada Comarnic-Brașov, pentru care autoritățile se află în prezent în discuții cu un consorțiu format din companiile Aktor, Vinci și Strabag, și aeroportul internațional Brașov, aflat în construcție.

Află care sunt cele mai bune orașe pentru afaceri