Soare, mare, vânt, căldură, apă și roade ale pământului. Nu este o descriere a unei vacanțe pe litoral, ci principalele domenii care vor atrage, în acest an, investițiile din energie și care constituie, totodată, cele mai interesante oportunități de afaceri din domeniu.
Descoperiți care sunt principalele domenii care vor atrage, în acest an, investițiile din energie din indiciile de mai jos sau citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.
De la CET la centrală și înapoi
COMOARA DIN ADÂNCURI
OMV Petrom a înregistrat în 2013 un profit record de 1,091 miliarde de euro, în creștere cu 22% față de anul precedent și venituri de 5,47 miliarde de euro, în cădere cu 8%, în comparație cu 2012.Diminuarea cifrei de afaceri a venit din vânzările mai mici de ţiţei şi produse petroliere, care au contrabalansat vânzările crescute de energie electrică. Mariana Gheorghe, CEO-ul Petrom, a precizat că întregul profit va fi reinvestit în activitățile companiei din România. „În 2013, România a înregistrat o creştere economică mai mare decât anticipat, însă consumul a rămas scăzut, iar povara fiscală a continuat să crească. În pofida cererii scăzute din sectorul de gaze şi electricitate, a contracţiei marjelor de rafinare şi preţurilor la electricitate, Petrom a înregistrat o performanţă financiară solidă, datorită iniţiativelor de excelenţă operaţională şi de control strict al costurilor, precum şi datorită mediului favorabil al preţului la ţiţei. În activitatea operatională, am crescut cu succes producţia de hidrocarburi din România, compensând declinul natural şi ne-am angajat în parteneriate ce vizează deblocarea potenţialului onshore. În Marea Neagră, am continuat activităţile de explorare prin finalizarea achiziţiei de seismică 3D şi am făcut pregătirile pentru reluarea campaniei de explorare la jumătatea anului 2014″, a declarat Mariana Gheorghe.
Explorările din Marea Neagră, ce vor fi realizate de OMV Petrom în parteneriat cu ExxonMobil, vor genera investiții și din partea altor companii. ”Nouă ne revine responsabilitatea de a fi siguri că resursele din Marea Neagră își vor găsi drumul spre piețele externe și probabil că România va deveni exportator net de gaz”, a declarat Petru Văduva, director general Transgaz, în cadrul unui eveniment pe tema energiei.
Astfel, Transgaz are în vedere două două etape investiționale, una obligatorie, de 280 de milioane de euro, până la sfârșitul lui 2016, care vizează interconectarea bidirecțională a României cu Ungaria și Bulgaria. În plus, urmează integrarea României pe coridorul de transport sud-est-nord-vest (Grecia-Bulgaria-România-Ungaria-Austria). Această rută de transport a gazului, care va putea fi folosită și pentru transportul unei părți din gazele din Marea Neagră, trebuie construită indiferent de magnitudinea zăcămintelor din Marea Neagră și pornește de la Trans Adriatic Pipeline (TAP), proiectul care a câștigat, în detrimentul Nabucco, dreptul de a transporta gazele de la Marea Caspică.
Petru Văduva speră ca la sfârșitul lui 2015 sau începutul lui 2016 să existe suficiente informații legate de mărimea zăcămintelor de gaz din Marea Neagră, ce urmează a fi explorate de ”partenerii noștri, inclusiv consorțiul ExxonMobil-OMV, dar și Lukoil cu Romgaz, Sterling etc.”, după cum s-a exprimat șeful Transgaz.
În cazul în care zăcămintele se vor dovedi a fi suficient de mari, Transgaz ar putea investi într-un al doilea coridor de transport o sumă de aproximativ 600 de milioane de euro. „Norocul nostru e că resursele din Marea Neagră ne vor da posibilitatea de a face aceste investiții mari, pentru că vom avea și produs în mișcare. Ne gândim și la fonduri europene pentru aceste investiții”, precizează Petru Văduva, adăugând că aceste noi rute de transport ar trebui oricum construite, întrucât aproximativ 70% din cei 13.000 de kilometri de conducte prin care se transportă gazul în prezent în România au peste 40 de ani vechime, fiind proiectate pentru o presiune de 12-14 bari, în condițiile în care gazul extras din Marea Neagră va veni cu o presiune de 50 de bari.
Tot despre investiții vorbește și Azamat Zhangulov, vicepreședinte senior al Grupului Rompetrol, controlat de KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan. Astfel, kazahii au alocat o sumă de 100 de milioane de euro României, ce va merge spre dezvoltarea rețelei de benzinării și modernizarea unor secții ale rafinăriei Petromidia, ”inima grupului nostru”, după cum s-a exprimat Azamat Zhangulov.
APĂ, SOARE ȘI VÂNT
Investițiile în energia verde rămân în continuare afectate de schimbările din domeniul certificatelor verzi, nu atât din pricina modificărilor în sine, ci din felul în care acestea au fost comunicate către mediul de afaceri. „Pe zona de hidro, reducerea numărului de certificate de la 3 la 2,3 nu e o tragedie, pentru că randamentul este mai mic decât înainte, dar este încă rezonabil pentru o investiție într-o piață sigură cum este România, parte a UE și NATO. Modul în care a fost comunicată însă modificarea a fost catastrofal: la jumătatea anului trecut, autoritățile au anunțat că urmează să schimbe legea, moment în care toate investițiile au înghețat”, spune Bogdan Nițu, director al companiei Superlit România, care produce la Buzău țevi destinate construcției de microhidrocentrale.
Anul trecut, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a recomandat Guvernului reducerea numărului de certificate verzi acordate, în urma unui studiu pe care l-a realizat în prima parte din 2013 şi din care reieşea că producătorii de energie din surse regenerabile (eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală, hidraulică – în centrale cu putere de cel mult 10MW –, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor şi a nămolurilor din instalaţii de epurare a apelor uzate şi biogaz), primesc prea multe certificate verzi pentru energia produsă.
Adrian Borotea, membru al directoratului companiei CEZ, crede că și în 2014 principala provocare în domeniul energiei verzi va fi adusă de reglementari. „Pentru regenerabile, la nivel național, ar trebui să soluționăm aspectele încă neclare din 2013 și să beneficiem de un cadru legislativ stabil. În condițiile actuale, nu ne așteptăm la investiții noi, pentru că, pe de o parte, schimbările legislative au încetinit, cu siguranță, ritmul investițiilor în regenerabile, iar condițiile actuale nu încurajează investiții noi, iar, pe de altă parte, din punct de vedere tehnic, a mai rămas foarte puțin spațiu de dezvoltare în sectorul regenerabilelor ca urmare a faptului că Transelectrica aproape că și-a atins limita de preluare pentru energie produsă din surse regenerabile”, spune oficialul CEZ.
RODUL PĂMÂNTULUI
Deși ponderea sa în producția totală de energie electrică a scăzut în 2013 la 30%,față de 41% în 2012, cărbunele este încă o opțiune importantă. „Statisticile ne arată că Europa îşi menţine opţiunea pentru cărbune. Cred că este extrem de important să avem o abordare corectă în ceea ce priveşte resursele pe care ne bazăm. Într-un context mondial în care miza o reprezintă resursele, România nu îşi poate permite să renunţe la o componentă esenţială pentru sectorul energetic”, scrie, pe blogul personal, Constantin Niță, ministrul delegat pentru Energie. La nivel european, presa vorbește despre o „centură a mineritului” formată din Germania, Polonia (țară în care peste 80% din energia electrică este produsă din cărbune) și Cehia (peste 50% din energia electrică a țării este produsă din cărbune).
CĂLDURĂ ȘI CURENT
O altă oportunitate de investiții, apărută în urma prăbușirii oficializate anul trecut a colosului energetic Termoelectrica, este reprezentată de centralele în cogenerare care să furnizeze energie termică orașelor din România și curent electric în sistemul energetic național. „Am plecat de la zero și am construit o centrală modernă, care asigură încălzirea unui oraș de dimensiune medie. Sunt circa 24.000-25.000 de apartamente care au rămas racordate la sistemul centralizat”, explică Adrian Bodea, unul dintre pionierii din domeniul centralelor în cogenerare care vor să umple golul lăsat de fostele CET-uri de stat, aflate în mare parte în insolvență sau chiar faliment.