FacebookTwitterLinkedIn

Chiar dacă ultimii ani au adus un climat economic zguduit de criză și inconsecvențe legislative, de care se plâng atât investitorii români cât și cei străini, există un număr semnificativ de companii românești care au reușit să reziste mai bine de două decenii pe piața românească.

Au găsit soluții în perioadele de criză și au demostrat că fiecare etapă parcursă în cei 20 de ani este o lecție. Odată învățate, lecțiile desprinse devin un ghid pentru următorii ani și pentru alte noi businessuri. „Evoluția este certă, avem parte de o maturizare importantă, de o apariție, chiar dacă încă fragilă, a capitalului românesc, astfel că o metaforă bună ar fi cea a unei ghinde în urmă cu 20 de ani. Avem de acum un stejar, dar suntem departe de a fi un element notabil în pădure. Avem de acum un stejar, dar suntem departe de a fi un element notabil în pădure.”, afirmă Mihai Pop, manager în departamentul de asistenţă în tranzacţii al Ernst&Young (EY) România.

Daniela Nemoianu, Executive Partner în cadrul KPMG România, merge mai departe cu explicațiile și detaliază etapele prin care au trecut companiile românești în deceniile de după revoluție. „Perioada anterioară crizei globale a permis acumularea de capital și expertiza, testarea de piețe noi, dezvoltarea mediului de afaceri local în condițiile unui flux substanțial de investiții străine, în timp ce ultimii cinci ani au testat limitele de rezistență ale companiilor românești”.

Daniela Nemoianu consideră că există multe rețete de succes pentru companiile românești, dar toate converg către un numitor comun compus din elemente precum adaptabilitate, creativitate și anduranță. 

„Aș menționa și managementul performant și dedicat al acestor companii, anagajamentul pentru investiții și dezvoltare, precum și calitatea resurselor umane”, susține oficialul KPMG.

Managementul profesionist este și ingredientul pe care îl consideră necesar Mihai Pop pentru succesul pe termen lung. „Cei care au rezistat 20 de ani sunt, în principiu, cei care au avut o poziționare inovativă în prima perioadă a vieții, au reușit să-și consolideze nișa și care sunt lideri în piața pe care activează, și atunci investițiile se maturizează chiar la nivel regional, ori sunt în perioada în care sunt deja modele mature care generează fluxuri de numerar semnificative”, completează Pop.

Pentru cei care au acum businessuri mature, totul a început cu o paletă imensă de oportunităţi în 1990, când toate segmentele pieţei erau practic libere. Atunci, pregătirea românilor în antreprenoriat era egală cu zero, dar motivaţia le-a ţinut loc de expertiză.

Mulţi au făcut businessuri în cu totul alte domenii decât cele în care erau pregătiţi, iar lecţiile au fost învăţate pe parcurs.

Cele mai dificile momente din ultimii douăzeci de ani au fost marcate de inflația din perioada 1997-1999, când s-a liberalizat piața valutară, precum și criza actuală, începută în 2008, după cum explică Andrei Cionca, asociat fondator Casa de Insolvență Transilvania. Aceste etape „au scos la iveală vulnerabilitatea sistemului economic românesc și au spart bulele speculative, create în jurul unor afaceri cu deficiențe în structura de business”, mai spune reprezentantul CITR, care aduce în discuție o mare problemă a ultimilor ani – insolvența.

Cu alte cuvinte, perioadele de criză au avut și un rol benefic, acela de a cerne companiile cu adevărat puternice, bazate pe o dezvoltare sănătoasă. Iar astfel piața a ajuns la un oarecare nivel de maturizare a capitalului românesc.

„Analizele noastre au arătat că 43,1% dintre companii intră în insolventă din cauza greșelilor de management. E un procent foarte mare, asupra căruia ar trebui să ne concentrăm. Antreprenorii au nevoie de ajutor specializat pentru a sădi și crește afaceri sănătoase”, afirmă Cionca. El consideră că trebuie depășită reticența apelării la astfel de specialiști și dezvoltată o mentalitate orientată pe atingerea corectă a obiectivelor.

 „Maturizarea se vede şi în rezultatele financiare ale companiilor antreprenoriale autohtone. Potrivit studiului Campioni în Business 2013, companiile antreprenoriale au înregistrat o creştere cu 9% a cifrei de afaceri agregate anul trecut şi o creştere cu 14,2% a profitului net”, explică Ionuţ Simion, partener, consultanţă fiscală, PricewaterhouseCoopers România (PwC). Mai mult, am ajuns într-un punct în care putem vorbi nu numai despre stadiul investițiilor străine în România, ci și despre cel al investitorilor români în străinătate.

„Antreprenorii români au început să facă paşi peste hotare, nu doar crescând volumul exporturilor, dar şi înfiinţând subsidiare în ţările din jur. Pe anumite pieţe, companiile româneşti au construit branduri solide care sunt lideri în domeniile lor – IT, bricolaj, retail de mobilă, electro-retail sau industria alimentară”, mai spune consultantul PwC. Cât despre domeniile cu perspective de creștere, acestea sunt agricultura, IT-ul și energia, potrivit specialiștilor în consultanță. Iar măsurile care ar putea stimula aceste creșteri sunt: o mai bună credibilitate, politici fiscale coerente, dezvoltarea infrastructurii și un mediu de afaceri transparent. Elemente care lipsesc și care se reflectă în special în nivelul scăzut al investițiilor în economie.

„Investitorii cu apetit pentru piețe emergente caută oportunități de investiții, ceea ce pentru ei înseamnă randament mare în timp scurt. Dacă ar cauta siguranța și stabilitate, ar  merge într-o țară cu o economie predictibilă, nu în România.

În prezent, piața nu oferă astfel de deal-uri interesante, care ar putea atrage investitorii speculativi”, argumentează Andrei Cionca.

Totodată, avem nevoie de o creștere a credibilității pe plan extern.  „Barometrele internaţionale continuă să plaseze România pe locuri modeste în privinţa multor criterii cu care operează investitorii, în timp ce există dezvoltări spectaculoase în multe alte zone geografice”, arată Daniela Nemoianu de la  KPMG. 

Îmbunătățirea situației sectorului agricol, acolo unde consultanții estimează cele mai mari creșteri în perioada următoare este demonstrată și de majorarea numărului de întreprinderi mici și mijlocii în acest domeniu.

Potrivit Oficiul National al Registrului Comertului sectoarele de activitate preferate de agenții economici care au început o nouă afacere în 2012 au fost comerțul (29,2%) și agricultura (16,5%). În ceea ce privește datele pentru întreg sectorul IMM din ultimii doi ani, putem vorbi de o ușoară revenire, însă performanțele acestora sunt departe de a atinge vârful de glorie dinaintea crizei.

Numărul întreprinderilor mici și mijlocii rămâne în continuare scăzut, spre exemplu densitatea IMM-urilor în anul 2011 era de doar 23 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, situându-se la un nivel de numai 56% din media europeană (44 IMM-uri/1.000 de locuitori), conform raportului Fundației Post-Privatizare (FPP) privind sectorul IMM din România, ediția 2013. Încurajarea unei culturi antreprenoriale are putea fi o soluție pe termen lung a îmbunătățirii situației IMM-urilor, cu efecte majore în economie, având în vedere că acestă clasă rămâne principalul „angajator”, atât în România cât și la nivel european.

La noi în țară IMM-urile au asigurat anul trecut 67,4% din locurile de muncă şi 58,1% din valoarea adăugată brută în sectoarele economiei non-financiare, la nivelul Uniunii Europene, mai arată raportul FPP. Însă în perioada de criză numărul lor a scăzut drastic. Radierile de companii din Registrul Comerțului au atins în 2010 maximul istoric de 171.146, creșterea față de anul anterior fiind de aproape 400%.

Iar cifrele de la începutul recesiunii și până anul trecut arată că în timp ce în 2008 la fiecare patru întreprinderi nou înmatriculate numai una își înceta activitatea, în 2009 și 2010 se înființa o firmă și dispăreau alte două, iar în ultimii doi ani fiecare nouă înmatriculare era însoțită de sistarea activității unei firme, conform sursei citate. În 2012, numărul de înmatriculări a fost de 125.603, în scădere cu 4,8% față de anul anterior. 

Cu toate acestea, perspectivele nu sunt atât de pesimiste mai ales dacă ţinem cont de lecţiile investitorilor străini dar şi români care au mizat pe România şi care au pus bazele unor business-uri longevive şi cu cifre de afaceri de zeci de milioane de euro. Dar, la fel ca pentru oameni, longevitatea companiilor ține de echilibru, sănătate/soliditate și o structură flexibilă, în formă, antrenată pentru anduranță, consideră Daniela Nemoianu.

“Studii de referință asupra celor mai de succes corporații, cu o vechime de peste 100 de ani, au ajuns la concluzia documentată că valorile constante îmbrățisate, printre care și un comportament etic în afaceri, au fost un vector de selecție naturală determinant pentru reușita la o cursă de tip maraton”.

Articol apărut în ediția specială Forbes, Lecții după 20 de ani. Vedeți aici ce alte articole mai conține aceasta.