Ce cuvânt caracterizează cel mai bine anul 2021?
Aș spune că 2021 a fost un an al creșterii. După un an 2020 în care, din cauza pandemiei, am fost nevoiți să închidem fabrica sau să lucrăm la capacitate redusă, în 2021 a trebuit să facem față unui număr de comenzi crescute, care au asigurat o majorare importantă a vânzărilor noastre.
Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? (pandemia, criza economică, criza de materii prime, inflația, forța de muncă, criza guvernamentală, altele). Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Principalul motiv de îngrijorare în 2021 au fost problemele din lanțul de aprovizionare pe care nu le-am mai experimentat până acum. Am fost puși în situația în care înregistram comenzi, aveam angajați în fabrică, dar furnizorii nu ne puteau asigura materialele necesare. Această situație a scos la iveală punctele slabe ale globalizării.
Această lipsă de materiale a generat o creștere a prețurilor materiilor prime. Oțelul a crescut cu până la 50%. Costurile utilităților au crescut dramatic în a doua jumătate a anului, electricitatea înregistrând o creștere de până la 400% iar gazele de 350%. Chiar și costul transportului a înregistrat o creștere de 20%, iar disponibilitatea camioanelor a devenit din ce în ce mai dificilă.
Ne așteptăm la un 2022 cu o oarecare ajustare a costurilor, dar, în orice caz, mult mai ridicate comparativ cu cele cu care eram obișnuiți.
În privința rezultatelor, volumul vânzarilor Donalam, compania pe care AFV Beltrame o are în România, la Călărași, a crescut comparativ cu anul precedent, cererea fiind susținută în principal de industria aplicațiilor mecanice. Având în vedere volumul vânzărilor și majorarea prețului oțelului, estimăm o creștere de 50 – 60% a cifrei de afaceri pentru 2021, la aprox. 630 milioane de lei.
Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
După contextul dificil pe care l-am trăit în 2020, când am mizat pe redresare și am făcut presiuni pentru a câștiga cât mai multă cotă de piață, anul 2021 a arătat că strategia noastră a avut succes, iar business-ul a crescut semnificativ. Sectorul siderurgic a intrat într-o perioadă de revitalizare odată cu repornirea industriei, înregistrând o creștere a cererii de oțel în principal pe piața internațională.
Un alt motiv de satisfacție este, cu siguranță, recunoașterea și adoptarea noului acord verde și angajamentul ferm al Comisiei Europene în aplicarea acestuia. Aceasta este o confirmare a importanței strategiei Grupului Beltrame în cadrul noilor proiecte greenfield din România, care vizează producerea de oțel într-un mod cu adevărat sustenabil.
Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Din păcate situația dificilă din sectorul sănătății, agravată de o rată a vaccinării extrem de redusă, la care s-a adaugat și criza politică, au creat condiţii foarte dificile, întrucât incertitudinea este principalul obstacol în dezvoltarea unui business. Din fericire pentru noi, cea mai mare parte a vânzărilor merg spre export și atunci am putut beneficia de un cadru mai stabil și mai predictibil.
PNRR este, de asemenea, o șansă uriașă pentru România, deoarece oferă fondurile necesare pentru finanțarea infrastructurii. Pentru a-l valorifica, toate părțile interesate trebuie să fie rapide și eficiente, deoarece toate proiectele trebuie să se întâmple rapid, iar birocrația nu ajută deloc.
Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Una dintre cele mai bune decizii ale guvernului din 2021 a fost alocarea unor investiții însemnate din cadrul PNRR pentru transporturi și infrastructură, deoarece lipsa unor proiecte majore de infrastructură în ultimii 10-15 ani a afectat puternic dezvoltarea industriei românești. Acesta este motivul pentru care România a ajuns să exporte materii prime și să importe produse finite, precum fier-beton sau sârmă laminată.
Dintr-o altă perspectivă, lipsa unei politici industriale puternice a cauzat o creștere a deficitului comercial, pierzând părți importante din industria locală. Cred că o economie durabilă depinde de succesul business-urilor locale. Așa cum s-a văzut în ultimul an, globalizarea are câteva puncte slabe astfel încât producția și companiile locale sunt și mai importante în contextul actual.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Cred că abordarea schimbărilor climatice și a consecințelor acestora va fi cea mai mare provocare/oportunitate a secolului 21, nu doar a anului 2022. Obiectivul nostru este de a reduce emisiile de CO2 cu 30-35% începând cu 2022, deoarece sustenabilitatea devine o valoare economică intangibilă și va fi recunoscută pe deplin.
Vom înțelege că livrarea materiei prime din Brazilia în China, prelucrarea în China și vânzarea produsului finit în Europa nu are niciun sens și are un impact asupra mediului mult mai mare decât cel al producției în Europa. Prin urmare, în sectorul siderurgic este necesar să se permită companiilor din UE să finalizeze transformarea industrială către o producție ecologică. Industriile noastre au avut în ultimul deceniu o marjă medie de 6%, ceea ce nu este suficient pentru a asigura fondurile necesare pentru această tranziție.
O altă problemă ar putea fi continuarea problemelor din lanțul de aprovizionare la nivel global (lipsa semiconductorilor, a gazelor sau a altor materiale), iar condițiile inegale de concurență ar putea pune în pericol efectul de creștere. O creștere care, de data aceasta, trebuie să fie organică și, pentru a fi astfel, trebuie să fie locală.