Aflat la sezonul al treilea, „Succesiunea” spune povestea familiei Roy și a luptei care se dă în sânul acesteia pentru controlul conglomeratului media Waystar Royco. Personajele principale sunt capul familiei, Roy Logan (interpretat de Brian Cox) și cei patru copii ai acestuia. În ultimul episod al sezonului al treilea, fosta soție a lui Roy se recăsătorește, iar nunta are loc la Villa Cetinale din Toscana.
Situată la 12 km de Siena, Villa Cetinale este o clădire în stil baroc datând din secolul al XVII-lea, înconjurată de o grădină imensă, amenajată pe principiile simetriei. Inițial aici a fost o fermă ridicată pe ruinele unei vechi așezări etrusce, datând din secolul al IX-lea î. Hr.
La mijlocul secolului al XVII-lea, Fabio Chigi, viitorul papă Alessandro al VII-lea, a decis să transforme construcția modestă și l-a angajat pe arhitectul local Benedetto Giovannelli pentru a proiecta o nouă reședință, ridicată între 1651 și 1655.
Nepotul Papei, cardinalul Flavio Chigi, a moștenit proprietatea în 1676 și, patru ani mai târziu, i-a cerut arhitectului Carlo Fontana să reconfigureze clădirea în stil baroc roman și să amenajeze grădina. Clădirea a fost extinsă spre sud cu două aripi noi care încadrau două etaje cu logii deschise.
Fontana este autorul scării monumentale și al portalului cu blazonul casei Chigi de pe fațada nordică. Tot el a proiectat și capela lângă care se află Limonaia (Casa cu lămâi).
Două sculpturi de Giuseppe Mazzuoli, „Primăvara” și „Vara”, străjuiesc intrarea în clădire. Alte două statui, amplasate pe coloane masive, pot fi admirate pe latura nordică: este vorba despre două copii, datând din secolul al XV-lea, ale unor sculpturi de pe Columna lui Traian din Roma.
Aleea din fața casei are o lungime de 220 de metri și are în capătul îndepărtat două busturi reprezentându-i pe Napoleon și pe unul dintre mareșalii săi, în amintirea vizitei pe care Împăratul a făcut-o la Cetinale în 1811.
Dincolo de statui se află teatrul, accesibil și dinspre nord, pe vechiul drum către Siena. Inițial a fost înconjurat de busturi care mai apoi au fost mutate în grădină, mai aproape de vilă.
O poartă mică duce la Scala Santa (Scara Sfântă), cu aproape 300 de trepte, care are în capăt o platformă de piatră. Aici se află Romitorio, un schit pe cinci niveluri, locuit de călugări până la sfârșitul secolului al XIX-lea, astăzi complet restaurat.
O legendă locală spune că, după ce cardinalul Flavio Chigi a început să fie bănuit ca fiind autorul unei crime, Papa Alessandro l-a condamnat să urce în genunchi Scala Santa în fiecare zi pentru a-și ispăși fapta.
Localnicii spun că Flavio, om de lume și foarte bogat, urca poate o dată pe an Santa Scala, și în niciun caz în genunchi. Pe de altă parte, nu există nicio dovadă istorică asupra comiterii vreunei crime de către cardinal.
În partea nordică, proprietatea este mărginită de Tebaida, Pădurea Sfântă, botezată după deșertul care înconjura vechea cetate egipteană Teba, unde primii creștini s-au refugiat ca să scape de persecuții.
Pădurea este străbătută de alei și poteci și împânzită de statui reprezentând sfinți și pustnici. Tot aici se află una dintre cele șapte capele votive de pe proprietate, pe ai cărei pereți sunt pictate fresce, între care cele mai bine conservate sunt „Cele șapte dureri ale Fecioarei Maria” și „Fuga în Egipt”.
Villa Cetinale a rămas în posesia urmașilor familiei Chigi până la începutul secolului al XX-lea. Aflată într-o stare avansată de degradare, vila a fost cumpărată în 1977 de aristocratul britanic Anthony Lambton, care s-a retras aici în urma unui scandal în care a fost implicat în țara natală. Lambton și-a petrecut următorii 30 de ani restaurând cu meticulozitate vila și reamenajând grădina după planurile inițiale.
Odată misiunea sa încheiată, Lambton s-a stins în 2006. Villa Cetinale își duce povestea mai departe, îmbogățind-o cu scene din serialele momentului sau oferindu-le vizitatorilor amintiri dintr-un loc atât de aproape de ceea ce ne imaginăm cu toții că ar fi raiul de pe pământ.
