Autori: Alexandra Manciulea (foto: dreapta) și Olga Niță (foto: stânga), partners Filip & Company
Stimulentele destinate sectorului financiar provenind din finanțările proiectelor „verzi” sunt amplificate de riscul unei încetiniri a creșterii economice a României sau chiar de riscul unui impact economic negativ major ce ar putea avea loc în cazul în care statul român s-ar confrunta cu întârzieri în implementarea proiectelor „verzi” pe care le are în vedere și în trecerea la o economie mai sustenabilă. În acest articol, vom analiza situația actuală și evoluțiile recente ale acesteia și vom discuta, de asemenea, potențialele provocări și oportunități pe care diverși investitori și jucători de pe piață le pot avea în ceea ce privește împrumuturile și obligațiunile „verzi”.
- Status quo-ul pieței și evoluțiile sale recente
Potrivit Comitetului Național pentru Supravegherea Macroprudențială („CNSM”) (organismul responsabil de coordonarea activității de supraveghere macroprudențială a sistemului financiar român) valoarea totală estimată a proiectelor „verzi” care urmează a fi implementate în România până în anul 2030 este de 60 miliarde de euro, atât la nivel guvernamental cât și în sectorul privat. Potrivit reprezentanților Băncii Naționale a României, impactul pe care implementarea proiectelor sustenabile menționate mai sus îl va avea asupra economiei poate atinge un nivel de 5,7% în următorii șase ani. Având în vedere că în prezent se preconizează ca doar o parte din respectivele proiecte durabile să fie finanțată din fonduri publice și europene, este de așteptat ca, într-o perioadă scurtă de timp, în România, volumul finanțărilor acordate pe criterii de mediu, impact social si guvernanță societară ale companiilor („ESG”) (împrumuturi și obligațiuni) să înregistreze o creștere rapidă.
În acest context, în ultimii ani, în România, interesul investitorilor a crescut atât în ceea ce privește finanțările ce țin cont de criteriile ESG cât și cele care vizează aspecte adiacente criteriilor ESG (ne referim aici la finanțări atrase atât din sectorul bancar cât și de pe piețele de capital), ceea ce reflectă tendințele actuale de la nivelul Uniunii Europene. La fel ca în alte țări membre, și în România atenția acordată componentei ESG și finanțărilor durabile a crescut rapid in contextul sprijinului din ce în ce mai mare pe care Uniunea Europeană îl acordă tranziției către o economie cu mai puține emisii de carbon, care exploatează resursele mai eficient și care este astfel mai durabilă, iar finanțările care țin cont de criteriile de sustenabilitate joacă astfel un rol cheie în atingerea obiectivelor pe care o astfel de politică și le propune. Mai mult, în contextul pandemiei de Covid-19, finanțările care au în vedere componenta ESG au fost considerate esențiale pentru construirea unei economii adaptabile, care să cunoască o recuperare sustenabilă de pe urma efectelor pandemiei.
Această schimbare a perspectivei investitorilor a dat startul unui proces care restructurează modelele de afaceri ale companiilor din România și schimbă maniera în care investitorii privesc respectivele afaceri. Deși datele financiare continuă să fie principalul factor ce influențează procesul decizional, atunci când evaluează o afacere, investitorii sofisticați (cum sunt cei instituționali sau fondurile de capital privat) se uită din ce în ce mai mult la informații din afara spectrului financiar, inclusiv la impactul pe care respectiva companie îl are asupra ecosistemului. Această abordare este antrenată de nevoia de a elimina riscurile din portofoliile de investiții (prin înlocuirea investițiilor cu amprentă mare de carbon cu investiții ce pot asigura un viitor sigur) precum și de disponibilitatea unor finanțări mai „ieftine” destinate proiectelor „verzi”. Cu toate acestea, la nivel local, interesul investitorilor instituționali pentru proiectele „verzi” este unul moderat în comparație cu interesul pe care aceiași investitori îl manifestă față de investițiile în proiecte „verzi” din alte jurisdicții – interes care este in general mai mare dacă îl privim la nivel de grup. Drept urmare, este posibil să existe un decalaj între strategia investițională locală a respectivilor investitori și strategia pe care aceștia o au la nivel de grup.
A crescut de asemenea gradul de conștientizare pe care antreprenorii români îl manifestă față de importanța componentei ESG a afacerii lor. Observăm astfel că antreprenorii se reorientează spre integrarea aspectelor ESG în modelele de afaceri pe care le practică, transformând astfel companiile pe care le dețin în afaceri mai atractive pentru potențialii investitori și facilitând astfel accesul către finanțări mai convenabile. Cu toate acestea, alocarea și instruirea de personal specializat în domeniul ESG continuă să fie o provocare, mai ales pentru întreprinderile mici și mijlocii.
- Călătoria investițională sau povestea unei drum către o investiție sustenabilă
În vreme ce Regulamentul privind Taxonomia (care stabilește un sistem de clasificare menit să permită investitorilor, între altele, să identifice care activități economice pot fi considerate sustenabile și astfel să descopere potențiale ținte de investiții) este încă în curs de implementare (primele sale obiective, i.e., cele care se referă la limitarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022), managerii de active și firmele de investiții care oferă produse financiare în România și companiile care sunt supuse obligațiilor de transparență conform Directivei 2014/95/UE (cunoscută și sub denumirea de directiva raportării de informații nefinanciare, „NFRD”) au asimilat extrem de puțin prevederile relevante în ceea privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari.
În consecință, problemele cu care se confruntă investitorii în alte jurisdicții UE în ceea ce privește identificarea țintelor adecvate de investiții din perspectiva ESG sunt chiar mai pronunțate în România, majoritatea companiilor supuse prevederilor NFRD publicând informații trunchiate sau insuficient de relevante, de comparabile sau ușor de accesat și folosit. Pentru a ilustra acest argument, potrivit celor mai recente date disponibile, în 2019, din 730 de entități care aveau obligația de a publica un raport nefinanciar în temeiul NFRD, doar 46 au dat publicității acel raport, cea mai mare parte din informații fiind neauditată, greu de comparat sau incompletă.
De asemenea, cei mai importanți investitori din România în produse financiare (cum sunt fondurile de pensii sau alți manageri locali de active) nu și-au dezvoltat încă suficient de detaliat o strategie în privința investițiilor durabile pe termen mediu sau lung, produsele care respectă criteriile ESG nebucurându-se de prioritate în raport cu alte tipuri investiții. Mai mult decât atât, în cadrul analizei pentru stabilirea produsului financiar corespunzător, evaluările care au în vedere criteriile ESG sunt limitate.
Cu toate acestea, respondenții unui sondaj recent (care a inclus peste 80% din activele administrate pe piața din România) au arătat că, în prezent, la nivelul administratorilor de active și marilor investitori din România se cristalizează astfel de evaluări și strategii de corespundere în anticiparea intrării în vigoare a noilor reguli ESG care modifică regimurile de asigurare MiFID II / UCITS / AIFMD / existente în prezent, emise în aprilie 2021 ca parte a pachetului de protecție de legislație financiară pe criterii de sustenabilitate adoptat de Uniunea Europeană (care merge dincolo de impunerea unor simple obligații de dezvăluire a anumitor informații, obligând firmele relevante să și întreprindă anumite acțiuni concrete). Acest proces este ajutat de performanța deja dovedită a investițiilor existente care au la bază criterii ESG și care ne arată că există o serie de companii locale ce beneficiază fiecare de finanțări ESG, companii care și-au întrecut concurența, fiind competitive nu doar pe piața locală ci și pe piețele externe și care își mențin totodată o sănătate financiară solidă.
- Evoluții ale politicilor și ale cadrului juridic în domeniul finanțărilor te tip ESG – România spune un „DA” răsunător banilor „verzi” de la UE, însă are anumite rezerve privind taxonomia în domeniul climei
România face pași mici dar siguri către punerea în aplicare a măsurilor de reglementare în domeniul finanțării ESG și, în general, în urmărește tendințele la nivelul Uniunii Europene.
Ca urmare a adoptării planului de redresare Next Generation EU, România a adoptat Planul Național de Redresare și Reziliență („PNRR”) care stabilește domenii prioritare de investiții pentru depășirea crizei Covid-19 și include prevederi legate de o tranziție „verde” în anumite domenii economice. Considerăm că, pentru atingerea obiectivelor stabilite de autorități în cadrul PNRR, o astfel de modalitate de finanțare publică ar trebui, de asemenea, să vizeze proiectarea durabilă de servicii și produse și să se concentreze pe finanțarea companiilor care au instituit politici ESG solide.
Un alt pas important în direcția finanțărilor „verzi” a fost făcut de Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială la începutul lunii iunie 2021, când a fost publicat un raport privind sprijinirea finanțării „verzi”. În cadrul acestui raport, CNSM a emis 16 recomandări adresate unor autorități precum Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară și Guvernul României, pentru ca acestea să adopte reglementări referitoare în principal la creșterea durabilă a finanțării pentru proiecte „verzi”. Prin urmare, ne așteptăm ca, începând cu anul 2022, să existe mai multă activitate în domeniul reglementărilor destinate proiectelor „verzi”, în special, prin efectuarea de către autorități a unor analize privind posibilitatea de a flexibiliza cerințele prudențiale pentru finanțările „verzi”, în conformitate cu preocupările similare la nivel european sau prin punerea în aplicare a unor noi scheme de sprijin pentru anumite activități comerciale.
În ceea ce privește schemele de sprijin, considerăm că, în viitorul previzibil, este posibil să asistăm din nou la evoluții legislative destinate punerii în aplicare a unor noi scheme de sprijin, în special, pentru stimularea sectorului energiei „verzi”, care a devenit din nou un subiect fierbinte, spre deosebire de cel al surselor tradiționale de energie.
De asemenea, având în vedere că în România piața obligațiunilor „verzi” se află încă într-un stadiu incipient, se preconizează ca guvernul României să aibă anumite abordări în materie de reglementare în legătură cu acest subiect. Adoptarea oricăror acte normative privind obligațiunile „verzi” va ține cont de intenția Ministerului Finanțelor Publice de a emite obligațiuni „verzi”, precum și de încercarea de a stabili anumite criterii pentru identificarea de proiecte eligibile către care vor fi direcționate fondurile obținute din emisiunile de obligațiuni „verzi”. Cu toate acestea, guvernul României a precizat că sprijinul său pentru obiectivele politicii europene în domeniul finanțării durabile nu este unul necondiționat – de curând, România, alături de Bulgaria, Cipru, Grecia, Ungaria și Slovacia, a sprijinit Republica Cehă în demersul acesteia de a se opune cadrului de reglementare planificat al UE privind investițiile „verzi” în domeniul producției și transportului de energie eoliană și solară, susținând că taxonomia ar trebui utilizată ca instrument de transparență, și nu ca o limitare, exprimându-și îngrijorarea cu privire la dreptul fiecărei țări de a decide asupra propriului mix energetic și afirmând că pachetul legislativ nu respectă principiul neutralității tehnologice.
- Perspectiva pozitivă a României
Având în vedere că Pactul Verde European acoperă un spectru mai larg de activități economice, ne așteptăm ca interesul pentru proiecte „verzi” să crească și în alte sectoare ale economiei, precum sectorul agricol, al infrastructurii și industria IT. Ne așteptăm în special la o creștere a finanțărilor bancare pentru proiecte „verzi” (cu un accent special pe tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic) sau a celor legate de criteriile ESG, prin intermediul unor mecanisme de creștere/scădere a marjei în funcție de indicatorii-cheie de performanță ESG și cu obligații de raportare și de informare specifice ESG, impuse în sarcina debitorilor.
Așteptări similare există și în ceea ce privește tranzacțiile de pe piețele de capital – anticipăm că investițiile în obligațiuni „verzi” vor constitui prima opțiune a investitorilor în următorii ani, Bursa de Valori București poziționându-se în mod oficial ca fiind pregătită să devină principalul canal de finanțare pentru investiții durabile „verzi”, având în vedere că reprezentanții săi au declarat că intenționează să aloce un segment special acestor tipuri de instrumente pe piețele (reglementate și MTF) operate de aceasta. De asemenea, se așteaptă ca piața obligațiunilor „verzi” să includă instrumente suverane în viitorul apropiat, în contextul în care Ministerul Finanțelor Publice din România și-a exprimat intenția de a emite primele sale obligațiuni „verzi” în perioada 2021 – 2023 și de a elabora cadrul general pentru obligațiuni suverane „verzi”.
- Concluzie
Situația actuală arată că emisiunile de obligațiuni „verzi” și finanțările bancare „verzi” sunt încă într-un stadiu incipient în România, cei mai activi investitori fiind, în prezent, instituțiile financiare internaționale (precum BERD și International Finance Corporation), care oferă finanțare (obligațiuni și acțiuni) întreprinderilor responsabile din punct de vedere al componentei ESG, precum și instituțiilor financiare bancare și nebancare din România (precum societățile de leasing financiar) în scopul finanțării proiectelor care respectă criteriile ESG. Deși, până în prezent, investitorii și actorii locali au manifestat un interes moderat pentru finanțările și investițiile ESG, se așteaptă ca acest lucru să se schimbe în viitorul apropiat, astfel de entități exprimându-și intenția clară de a crea o strategie pentru finanțări și investiții durabile.
Prin urmare, există indicii importante că sectorul finanțărilor „verzi” va continua să se dezvolte deoarece: (i) primele finanțări care au vizat criterii ESG și adiacente ESG prin obligațiuni sau prin împrumuturi bancare au fost acordate abia anul trecut în sectoare precum cel imobiliar, al energiei, al telecomunicațiilor, al industriei prelucrătoare și în sectorul financiar; și deoarece (ii) se așteaptă ca atât Banca Națională a României, cât și Autoritatea de Supraveghere Financiară din România să înăsprească cerințele pentru instituțiile financiare, entitățile reglementate și societățile cotate la bursă în ceea ce privește guvernanța și strategia corporativă, gestionarea riscurilor și simulările de criză în legătură cu aspectele ESG (în așteptarea punerii în aplicare sau a adoptării de noi reguli ESG la nivelul UE), ceea ce nu poate duce decât la o diversificare a portofoliilor acestor entități cu împrumuturi „verzi” și investiții conforme criteriilor ESG.