Autoritățile au avut o reacție bună pentru a ajuta economia să treacă de șocul generat de restricțiile impuse pentru combaterea pandemiei, multe dintre măsuri fiind inspirate de cele adoptate de alte state membre ale Uniunii Europene. Problema a fost reprezentată de implementarea acestora în opinia Mihaelei Mitroi, Managing Partner Global Tax Advise.
„Acest ajutor care trebuia să fie acordat în mod normal rapid, a ajuns cu ceva întârziere la firme. Aș putea să concretizez că cea mai eficientă măsură de sprijin a fost reprezentată de sprijinul pasiv. Acesta a presupus ca statul să nu facă mare lucru, ci doar să introducă facilități de amânare la plată, fără dobânzi, penalități sau executare silită.”
Aceste măsuri au fost eficiente, pentru că implementarea a fost imediată și fără birocrație, decizia de a amâna sau nu fiind până la urmă a plătitorului de taxe, explică Mihaela Mitroi.
Pe de altă parte, ea menționează ajutoarele de stat prin care Guvernul a acordat sumele de bani de care firmele aveau nevoie la momentul respectiv. „Cel mai cunoscut exemplu este HoReCa și ajutorul de stat de 20% care se pare că nu prea funcționează nici în prezent.”
În ceea ce privește prognozele economice post-pandemice, Ciprian Dascălu, economist-șef și director de cercetare la BCR, spune că cele mai optimiste vedeau o recuperare a PIB-ului către finalului lui 2021. Cu toate acestea, majoritatea pierderilor au fost depășite deja la finalul trimestrului doi.
„Acest lucru înseamnă că per total economia a funcționat destul de bine. A beneficiat de intrarea în pandemiei cu o încredere destul de bună a consumatorilor, care veneau după patru ani consecutivi de creșteri salariale puternice. De asemenea, piața forței de muncă a fost foarte încordată, în special pe segmentul muncitorilor calificați, iar șomajul a fost relativ redus. Practic după ce s-au ridicat primele restricții s-a văzut o revenire a consumului destul de puternic, iar dacă ne uităm acum la vânzările de bunuri alimentare suntem la o viteză superioară celei dinainte de pandemie.”
Din perspectiva lui Dragoș Bonea, Fondator Delta Studio, imprevizibilitatea a caracterizat economia românească în perioada pandemică. Dacă în perioada martie-aprilie antreprenorii au fost îngrijorați în privința scăderii cifrei de afaceri, situația a fost mult mai puțin gravă decât se anticipa. Au apărut între timp alte probleme.
„Pe fondul unei cereri mai mari decât se estimase, atât producătorii cât și transportatorii nu au putut să țină pasul. Dacă înainte ne era teamă că nu reușim să vindem ceea ce aveam, acum am ajuns în situația de a avea probleme cu aprovizionarea. Interesul clienților a crescut pentru spațiu de locuire, datorită faptului că au fost forțați să petreacă mai mult timp acasă. Mulți au dorit amenajări la un standard mai înalt și a apărut nevoia de camere în plus, dedicate muncii de acasă.”
Impactul pandemiei pe piața de energie, inclusiv asupra producției de gaze naturale, cumulată cu o iarnă prelungită (2020-2021), precum și o scădere a producției energiei eoliene au dus la o creștere puternică a prețurilor la energie. În opinia lui Corneliu Bodea, CEO Adrem, principalul motiv al creșterii prețurilor a fost reprezentată de efectele pandemiei asupra economiei.
„O recuperare prea rapidă a producției, care a dus la o creștere a cererii de energie a fost natură să contribuie substanțial. Ceea ce constatăm într-o astfel de situație sunt lucruri noi și efecte ale unor situații cu care nu suntem obișnuiți. S-au luat măsuri urgente, nu numai în România, pentru limitarea creșterii prețurilor, în special pentru populație. Aceste măsuri vor apăsa din nou pe bugetele statelor și companiilor din energie pentru a asigura o protecție a oamenilor. Eu estimez că această explozie a prețurilor se va calma spre mijlocul anului viitor, dar prețurile la energie, în special la energie electrică, vor rămâne semnificativ mai mari.”