Studiile arată că, atunci când sunt întrebați despre cea mai bună experiență pe care au avut-o cu un lider, cei mai mulți oameni fac referire la cei care i-au ajutat să se dezvolte în carieră, care au fost onești și au acționat cu integritate, cărora le-a păsat de echipa lor.
Oamenii îi văd adesea pe lideri ca pe containere, împărtășesc cu ei povești despre ceea ce li s-a întâmplat în pandemie, fie că le afectează explicit sau nu jobul. Liderul a devenit un fel de psiholog, volens nolens, aș îndrăzni să spun, ceea ce se adaugă la agenda deja existentă a acestuia, la propriile incertitudini și anxietățile inerente.
Două aspecte sunt importante în această perioadă – deși aș spune că nu numai – ele țin de igiena relațională:
– grija față de starea de bine și sănătatea mintală a oamenilor din echipă;
– concentrarea pe propria stare de bine.
Aceasta înseamnă că e bine ca liderul să-și pună primul masca de oxigen, așa cum ne îndeamnă însoțitorii de bord din avion; apoi să demonstreze primul comportamentul pe care îl așteaptă de la ceilalți. De ce? Pentru că nu poți arăta empatie, grijă față de alții dacă nu știi cum să ai grijă de tine. Un nivel crescut de cunoaștere de sine este recomandat.
Pandemia nu a trecut. Marile școli de business vorbesc despre o a doua pandemie: aceasta ar fi legată de provocările privind sănătatea mintală și starea de bine a oamenilor. Flexibilitate, reziliență, stare de bine, sănătate mintală, mindset – iată cuvinte care au devenit meme contemporane.
Dar, dincolo de suprafață, există probleme care merită atenție. Un studiu citat de Motivosity în „Ghidul pentru starea de bine la locul de muncă”, desfășurat în China, Danemarca, USA, Italia, Iran, Spania, Nepal și Turcia, arată că starea de bine a angajaților a avut de suferit enorm: depresia a crescut de la 14,6% înainte de pandemie la 48,3%, anxietatea – de la 6,33% la 50,9%, iar nivelul de stres a crescut de la 8,1% la 81,9%.
Organizația Mondială a Sănătății arăta, în 2019, că depresia și anxietatea sunt cauzele principale ale scăderii productivității angajaților, la nivel global. Costurile acestei scăderi se ridicau la un trilion de dolari.
Pare ușor să vorbim despre toate acestea, însă ce putem face? Cum pot liderii să fie congruenți, să câștige sau să mențină încrederea oamenilor din echipele lor?
Voi aminti o scenă din „Regele moare”, piesa lui Eugene Ionesco. Regele, care e bolnav, își întreabă menajera dacă a fost la piață. Ea spune:
– Da, Maiestate, și am văzut vinete.
– Ai văzut vinete?
– Da, Maiestate. Am văzut și roșii.
– Ai văzut roșii?, întreabă regele entuziast.
– Da, Maiestate; dar urc 237 de trepte până la castel.
– Ce fericită ești că poți să le urci!
Ca să facem față provocărilor, putem să luăm exemplul regelui lui Ionesco: să ne bucurăm de cine suntem, ce facem, ce avem, să fim mulțumiți că suntem sănătoși.
Aș adăuga strategia micropașilor, despre care a scris Arianna Huffington în cartea sa, „Thrive”. De exemplu, știm cu toții că medicii ne sfătuiesc să facem 10.000 de pași zilnic. Este greu însă, nu ne găsim mereu timp, pentru cei care lucrează mult din fața calculatorului este destul de peste mână.
Dar putem să ne parcăm mașina mai departe de casă, astfel încât, de câte ori plecăm, să fim nevoiți să mergem pe jos ceva mai mult. Nu putem merge pe jos două ore zilnic, însă putem începe cu 20 de minute. Ni se va părea mai fezabil, acceptabil.
Mai concret, ce poate face liderul pentru sine și pentru echipă?
Iată câteva idei pentru a-și pune sieși masca metaforică de oxigen:
– Să-și ia un coach, un mentor;
– Focus: să scrie zilnic care îi sunt prioritățile. A decide ce e important și ce nu ne ajută să reducem stresul și să ne creștem productivitatea;
– Să facă mișcare: chiar dacă lucrează de acasă, își poate planifica 5-10 minute între întâlnirile on-line; poate să facă unele convorbiri on-line în timp ce merge prin parc;
– Să pună un punct fiecărei zile. E necesar însă să devină confortabili cu a lăsa ceva neterminat, din când în când, să reia a doua zi, pentru a-și da timp să-și reîncarce bateriile. Principiul este similar cu cel după care ne folosim telefonul. E nevoie să îl lăsăm la încărcat, apoi ne putem bucura de el din plin;
– Să facă o schimbare de mindset. De exemplu, aș pune sub semn de întrebare credințe precum: „Eu trebuie să am toate răspunsurile” sau „Eu trebuie să rezolv toate problemele echipei”, pe care încă le auzim la lideri. Nu trebuie să rezolve totul, nu trebuie să aibă toate răspunsurile;
– Să își dezvolte reziliența. De exemplu, să scrie pe o foaie cele mai arzătoare griji pe care le are, apoi să facă un plan pentru fiecare. De multe ori, când ne așternem gândurile pe hârtie, când le scoatem din mintea noastră, ne obiectivăm și devine mai simplu să găsim modalități pentru a face față;
– Să aibă compasiune față de sine. Aceasta ajută la creșterea nivelului de optimism, de rezistență, de bucurie;
– Să se conecteze cu alții, să își planifice momente de conectare cu cei care contează pentru el;
– Să se trateze pe sine așa cum ar trata un prieten bun.
Iată acum câteva idei pe care le poate aplica un lider pentru a avea grijă de starea de bine a oamenilor din echipa sa:
– Să le ofere training, coaching, mentoring, un abonament la o aplicație care să le fie ca un coach în telefon;
– Să dedice timp pentru a-i înțelege: să le pună întrebări; să îi asculte ca să îi înțeleagă și să îi susțină;
– Să își pună sub semnul întrebării credințele limitative. De exemplu, în loc de „Nu am timp să mă implic”, să își spună: „Aceasta este o investiție de timp valoroasă pentru mine”. În loc de: „E nevoie să spun ce trebuie”, să își spună: „Trebuie să ascult”. În loc de: „Trebuie să rezolv problema”, să își spună: „Pot ajuta doar fiind acolo pentru ei”;
– Să fie atent la semnalele indicatoare de stres: cineva e mai retras, mai puțin implicat, întârzie des, amână; lucrează prea mult; pare depășit de situație; spune numai cuvinte negative despre sine;
– Să se conecteze zilnic cu fiecare membru al echipei;
– Să creeze un mediu sigur din punct de vedere psihologic: să-i invite pe ceilalți să vorbească despre ei; să facă el însuși/ea însăși dezvăluiri personale; să demonstreze respect și vulnerabilitate; să fie curios, să pună întrebări și să ceară feedback;
– Când conduce o întâlnire hibridă, să înceapă cu cei care sunt on-line. Îi va ajuta să fie mai implicați, să se simtă parte din echipă.
Desigur, acestea sunt doar câteva sugestii. Probabil că nu vom fi perfecți. Probabil că nu toți oamenii vor fi la fel de dedicați, implicați sau entuziaști. Dar ce putem face este să începem, cu pași mici. Până la urmă, putem lua exemplul lui Tony Hsieh, de la Zappos. Dacă la 1 ianuarie avem 100 de euro și adăugăm, în fiecare zi a anului, câte 1%, la finalul anului vom avea 3.778 de euro.
La fel, dacă în fiecare zi adăugăm 1% la ce facem pentru a face față acestei a doua pandemii, cea a sănătății mintale și a stării de bine pentru noi și cei din jur, atunci, la finalul anului, ar putea crește exponențial dedicarea, productivitatea și motivația.