Întrebați de unde obișnuiesc să se informeze cel mai des, 53,1% dintre români au indicat televiziunile, 21% rețelele sociale, 15,5% ziarele, revistele și publicațiile online și 7,7% posturile de radio, noează Media Expres.
Potrivit analizei socio-demografice, obișnuiesc să se informeze cel mai des de la TV mai ales cei cu vârsta peste 45 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din rural și urbanul mic, cei care nu utilizează rețelele sociale și angajații la stat.
Tinerii, locuitorii din București, persoanele care au cont de Tik-Tok și Instagram se informează de pe rețelele sociale într-o măsură mai mare decât celelalte categorii de populație.
La întrebarea despre canalele media cele mai expuse dezinformării, 49% dintre respondenți consideră că televiziunile sunt în continuare cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false dar procentul este în scădere (de la 52,6% în iunie), 35,3% consideră că în această situație se află rețelele sociale (față de 34,9% în iunie), 7,9% ziarele și revistele (față de 4,4% în iunie), 1,8% posturile de radio (față de 2,3% în iunie), 6% nu știu sau nu răspund (față de 5,8% în iunie).
La această întrebare, analiza socio-demografică arată că sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales cei din următoarele categorii: tineri până în 30 de ani, persoanele cu studii superioare și gulerele albe, iar faptul că televiziunile sunt cele mai expuse la dezinformare cred mai ales bărbații, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, persoane care locuiesc în urbanul mare, locuitorii regiunilor Nord Est si Sud Est.
Despre expunerea personală la știri false, 55,6% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 50,1% în iunie dar la fel cu 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 45,6% în iunie și 42,6% în martie). 3,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 4,3% în iunie și 2,5% în martie).
Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul persoanelor între 18 și 29 de ani, persoane cu studii superioare, gulere albe, persoane care declară că venitul lunar le permite să își cumpere și unele bunuri mai scumpe. Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special gulerele gri, persoanele care nu folosesc rețele sociale.
În viziunea a 18,5% dintre români, Uniunea Europeană este principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România (față de 13,8% în iunie), urmată la mică distanță de Rusia cu 18,1% (față de 25,2% în iunie). Urmează China cu 14,3% (12,2% în iunie ), SUA cu 7,3% (față de 7,9% în iunie), Ungaria cu 6,9% (față de 8% în iunie) și Germania cu 2,2% (față de 3,5% în iunie). 2,7% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România (față de 2,1% în iunie), iar 30% nu știu sau nu răspund (față de 27,3% în iunie).
Gulerele albastre sau gri cred într-o măsură mai mare decât restul populației că UE este principala entitate care susține acțiuni de propagandă. Rusia este văzută drept principala țara care susține acțiuni de propagandă cu precădere de către persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Cei cu vârsta sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi și persoanele cu studii primare cred într-o măsură mai mare decât restul populației că principala țara care susține acțiuni de propagandă este China.
Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.
Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.