În România, istoria afacerilor de familie a început în perioada interbelică, însă regimul comunist a oprit misiunea antreprenorială a acestora. Astfel că, nu s-a putut realiza o tradiție în acest sens, până după tranziția țării de la dictatură la democrație. Se pot număra pe degete afacerile de familie care se întind pe mai multe generații. Marea majoritate abia recent au început să pregătească transferul către următoarea generație.
„Afacerile de familie reprezintă o mare parte a companiilor private din România”, spune Bogdan Ion, Country Managing Partner Ernst&Young România. Și, în plus, s-au dovedit cruciale atât pentru economia țării, cât și pentru economia globală. Acestea reprezintă peste două treimi din numărul de companii la nivel global, asigurând între 50% şi 80% din totalul locurilor de muncă. Totodată și guvernele au început să acorde mai multă atenție afacerilor de familie, ca unei entități separate (în mod diferit față de IMM-uri în general sau de afacerile obișnuite cu capital privat), în principal datorită contribuției acestora la economie și la viața socială în general.
Magnitudinea afacerilor conduse de familii a fost evidențiată și de The Family Capital: împreună, cele mai mari 750 de afaceri de familie din lume au generat venituri de peste 9 trilioane de dolari și au angajat mai mult de 30,5 milioane de persoane. Dacă aceste companii ar forma o țară ar fi îndeajuns, consideră Thomas Zellweger, profesor la Universitatea din St. Gallen (Elveția), pentru a forma a treia economie ca mărime a lumii, după SUA și China.
Clasamentul realizat de The Family Capital în 2020 arată că SUA deține cele mai multe afaceri de familie (165 din top 750 cele mai mari), urmată de Germania (108), probabil economia cu cea mai puternică cultură a afacerilor de familie din G20. China este a treia cea mai mare economie cu afaceri de familie (73). În Europa, sunt peste 14 milioane de afaceri de familie care asigură circa 50% din PIB și mai bine de 60 de milioane de locuri de muncă. Pe baza estimărilor Forbes România, care au stat la baza ediției topului Forbes 500 din acest an, reiese că aproximativ 100 dintre cele 500 cele mai valoroase companii românești din țară sunt afaceri în care sunt implicați mai mulți membri dintr-o familie.
Câteva dintre cele mai importante business-uri de familie din România, lansate după Revoluție și care au făcut față cu brio pe o piață în care, de obicei, multionaționalele fac regulile jocului sunt: BitDefender, MedLife, Boromir, Albalact, Cris-Tim, Fan Courier, Global Vision, Adrem Invest, Autonom, Bog’Art etc.
Raul Doicescu, proprietarul celei mai mari companii de construcții din România, spunea, într-un interviu acordat „Forbes”, în 2018, că pregătește predarea ștafetei către fiul său, Bogdan Doicescu, responsabil pentru dezvoltare și pentru proiectele proprii ale Bog’Art, care a început să se implice tot mai mult în business-ul de familie. „Sigur că mă gândesc să mă retrag, iar într-un orizont de cinci-șapte ani aș putea să fac acest lucru. Dar ne trebuie o perioadă ca să ne acomodăm, să transmitem că businessul va fi reprezentat de noua generație. (…) Eu sunt fondatorul, însă grupul acesta nu e condus de Raul Doicescu, ci de un Consiliu de Administrație. În prezent, împreună cu o firmă de consultanță, lucrăm cu privire la un plan de succesiune, dar în același timp, ne propunem să abordăm lucrurile diferit, să se înțeleagă atât în interiorul companiei, cât și în afara ei, că nu poți să ajungi la 200 de milioane de euro dacă nu ai o guvernanță corporativă. În esență, vorbim despre sănătatea companiei, despre un viitor care implică următoarele generații. Nu poți funcționa pe un model bizantin, după cum se trezește patronul”, spunea Raul Doicescu.
De asemenea și Florin Pogonaru (Romcolor şi Prodplast) l-a implicat cât mai mult în afacerile sale pe fiul său, Andrei Pogonaru, iar Cristian Erbașu (Construcții Erbașu) a preluat afacerea de la tatăl său forțat de împrejurări. Afacerea familiei Rizea, Lemet, a crescut odată cu cei doi copii ai fondatorilor. Azi, noua generație este pregătită să preia businessul ajuns la maturitate.
Circa 29% dintre afacerile românești de familie cu venituri de peste 1 milion de euro au realizat deja cu succes trecerea la a doua generație de antreprenori, în timp ce 67% dintre acestea continuă să fie conduse de fondatori și se pregătesc pentru succesiune, potrivit unui studiu recent realizat de EY România. De asemenea, studiul mai arată că, la nivel local, 32% dintre afaceri sunt conduse de lideri din a doua sau a treia generație. Însă, afacerile româneşti mai au mult până să se laude cu un arbore genealogic care se întinde pe sute de ani. Statisticile arată că circa 30% dintre afacerile de familie supraviețuiesc după prima generație, aproximativ 13% după a doua și numai 3% după a treia generație a familliei.
Definiţia afacerii de familie poate varia: de la afaceri în acţionariatul cărora sunt implicaţi mai mulţi membri ai unei familii, la afaceri în care unii membri sunt implicaţi doar în management. Însă, oricum ar fi, succesiunea este un pas important în istoria unei companii și deloc simplu de realizat, cu atât mai mult într-un mediu instabil, așa cum se întamplă în prezent. Ritmul schimbărilor tehnologice, diferenţele dintre generaţii, refuzul copiilor de a se implica în afacere, transferul de cunoștințe, disponibilitatea fondatorilor de a realiza succesiunea, în ce măsură aceştia au succesori, cum să-i aleagă pe acei succesori care pot şi sunt motivaţi să preia afacerea, cum pot planifica în timp util respectivul proces sunt câțiva dintre factorii care pot perturba succesiunea.
„Provocările generate de pandemia COVID-19 au scos la iveală nevoia afacerilor de familie de a aplica o strategie bazată pe inovație, cu accent pe recrutarea talentelor și pe tehnologie. În această perioadă plină de schimbări, mediul de afaceri poate arăta mult diferit pentru afacerile de familie: de la o complexitate crescută privind conformarea fiscală, la noi așteptări din partea clienților și o nouă segmentare a pieței, de la managementul resurselor umane până la planificarea succesiunii către noile generații”, punctează René Schöb, Partener, Head of Tax & Legal, KPMG România.
Așadar, modul în care antreprenorii îşi vor valorifica avantajele şi vor răspunde provocărilor, atât cele interne, cât şi cele ale unei pieţe globale în care viteza schimbărilor depăşeşte orice previziune, va fi decisiv în viitorul businessului.
„Atragerea și menținerea talentelor este o problemă prioritară în agendele tuturor liderilor care urmăresc să reușească într-o lume post-pandemie, iar aplicarea expertizei și valorilor potrivite poate ajuta afacerile de familie să își extindă moștenirea peste generații și să capitalizeze provocările unice pe care le au în războiul pentru talente”, spune Mădălina Racovițan, Partener Consultanță Fiscală, Head of People Services, KPMG în România.
Raul Doicescu, fondator Bog’Art
„Sigur că mă gândesc să mă retrag, iar într-un orizont de cinci-șapte ani aș putea să fac acest lucru. Dar ne trebuie o perioadă ca să ne acomodăm, să transmitem că businessul va fi reprezentat de noua generație.”