FacebookTwitterLinkedIn

Adesea, managerii s-au văzut puși în situația de a-și regândi businessul ajuns în impas. Acest lucru este cu atât mai complicat atunci când afacerea este una de familie, iar responsabilitatea fondatorului merge dincolo de siguranța personală. Sistemul de management Kaizen pare să fie tocmai soluția pentru cei care au companii care întâmpină probleme sau care vor să se mențină în postura de lideri de piață. În limba japoneză, kaizen înseamnă „îmbunătățire continuă” și presupune, așa cum susțin specialiștii, schimbarea prin armonie sau, în limbaj curent, cum poți înainta cu pași mărunți, însă siguri, către succes. Nu numai liderul este cel care trebuie să facă aceste schimbări, ci sunt integrați în acest proces toți angajații de la toate nivelurile.

Devenită cunoscută la nivel global la mijlocul anilor ‘80, această filosofie de business a ajuns în România în 2004. În acești zece ani, aproximativ 17.000 de angajați în companiile prezente pe piața autohtonă cred în Kaizen. Julien Bratu, country manager Kaizen România, spune că 40% dintre companiile din România care au adoptat Kaizen sunt businessuri de familie, iar procentul este în creștere. Poate că cei care au clădit de la zero un business în care au alături și familia, sunt mai dispuși să se supună rigorilor Kaizen și să accepte că, în momentul în care compania pare să o ia pe o pantă descendentă, liderul trebuie să fie cel mai bun un exemplu pentru colegii săi.

„Dacă familia care s-a implicat în afaceri  are viziunea de a-și dezvolta business-ul pe termen mediu și lung, atunci Managementul Kaizen  poate fi cel mai bun suport pentru a-l crește durabil și a-și realiza viziunea”, explică country managerul Kaizen România precizând că puterea exemplului este deosebit de importantă. „Dacă «familia» s-a hotărât în această direcție, alegerea ei devine un imbold puternic pentru mobilizarea întregii firme să adopte Kaizen, viteza de implementare crește, iar succesul devine mai sigur”.

Printre companiile care au ales acest tip de „salvare” se numără și Cris-Tim, Supremia sau Sunimprof Rottaprint. Compania condusă de Radu Timiș, de pildă, Cris-Tim, a adoptat sistemul Kaizen în august 2013. Potrivit lui Radu Timiș, compania sa a înregistrat rezultate peste așteptări în ceea ce privește productivitatea, iar pe primele șapte luni „au crescut cu 17% cifra de afaceri şi EBITDA cu 50% – de aici se poate observa foarte bine care sunt rezultatele sistemului Kaizen”.

Pe de altă parte, Julien Bratu mai subliniază că antreprenorii români sunt imprevizibili. „Întâlnim curaj și energie mai frecvent la antreprenorul român, dar nu întotdeauna viziune și consecvență în realizare. Sper ca, pe măsura creșterii în maturitate a antreprenoriatului românesc, să devină dominante și aceste calități”, mai spune el.