Doar 11% dintre românii din mediul urban, cu vârste între 14 și 64 de ani, au declarat că au jucat fotbal în ultimul an, arată Studiul Național de Audiență (SNA) FOCUS, realizat de Biroul Român de Audit Transmedia (BRAT). Fotbalul rămâne cel mai practicat sport de către români, dar popularitatea acestuia a scăzut în ultimii opt ani. Probabil că lunga absență a echipei naționale de la un campionat european sau mondial a lăsat urme „în mentalul colectiv”. Sunt din ce în ce mai puțini români care vor să se „viseze” Hagi sau Mutu pe terenul din spatele blocurilor. De altfel, terenurile au cam dispărut, acestea fiind ocupate de parcări, garaje, buticuri și tomberoanele cu gunoaie. Dispariția terenurilor pe care să bați mingea ar putea să fie o explicație pentru numărul în scădere al fotbaliștilor de ocazie. În 2006, procentul celor care au declarat că fac o „miuță” a fost de 15%. Așadar, în opt ani, avem o scădere de 4 procente.
Dar unde ne sunt „fotbaliștii”? Fie că au făcut burtă și nu-i mai țin picioarele și preferă să iasă la pădure, la un grătar, neapărat cu automobilul!, fie că cei mai tineri preferă jocurile pe computer și tablete. Astfel, viitorul fotbalul de ocazie este întunecat: modelele fotbalistice autohtone s-au rărit, terenurile au dispărut, comoditatea și stresul cotidian sunt din ce în ce mai accentuate.
Studiul BRAT relevă și profilul „jucătorului” care bate mingea săptămânal pe terenurile de fotbal: bărbat, necăsătorit, din orașele cu mai puțin de 50.000 de locuitori. Cei mai mulți dintre aceștia (44%) au liceul sau au absolvit școli postliceale. Interesantă este și cercetarea referitoare la consumul de media săptămânal al românilor care practică intensiv fotbalul. Astfel, 96% intră în contact cu publicitatea stradală. Este firesc, de vreme ce sunt oameni dinamici, care se deplasează la terenurile de sport. Apoi, 91% dintre acești fotbaliști au declarat că folosesc internetul, 83% se uită la televizor și 65% ascultă programele de radio (probabil când sunt la volanul automobilului). Consumul de presă este scăzut: ziare (48%) și reviste (41%). Doar 11% dintre românii care practică fotbalul merg la cinema.
Dar fotbalul este departe de a fi pierdut „meciul popularității”. Principalii săi „adversari” sunt… fitnessul și aerobicul. Cele două activități sportive au câștigat tot mai mulți orășeni în ultimii ani. În prezent, 10% dintre români au declarat că au practicat fitness sau aerobic, în creștere cu 4 procente față de anul 2006. Alte sporturi populare în rândul orășenilor, conform studiului BRAT: biliard (8%), pescuit/vănătoare (6%), jogging (5%), șah (5%), ciclism (5%) și volei (5%).
Chiar dacă nu este practicat pe scară largă, fotbalul controlează atenția românilor. Mai mult de jumătate dintre orășeni (58%) urmăresc meciuri de fotbal la televizor. Televiziunile noastre, deși au probleme financiare, au toate motivele să achiziționeze în continuare drepturile TV pentru diferite competiții fotbalistice, având un public stabil, consumator de fotbal, în mediul urban. În ceea ce privește vizionarea meciurilor de fotbal, 20% dintre români aleg să urmărească în special meciuri de fotbal la televizor, iar 11% dintre acestea sunt femei. Și presa scrisă, care traversează o accentuată criză financiară și de credibilitate, se poate baza pe microbiști: 46% dintre români au declarat că urmăresc știrile despre fotbalul românesc în ziare și reviste. Informațiile fotbalistice în programele de radio au mai puțini ascultători: 32%. Studiul BRAT nu a măsurat și consumul de știri sportive pe internet, dar cu siguranță că acesta a crescut simțitor în defavoarea printului și radioului.
Procentul cel mai ridicat al celor care urmăresc în mod special informații despre fotbalul românesc, 14,9%, corespunde celor cu venituri personale de peste 2.000 de lei. Cel mai mare interes față de fotbalul românesc îl manifestă bucureștenii: 16,1% aleg informațiile despre fotbal în locul unui alt tip de conținut. Urmează locuitorii din orașele Munteniei – 15,1% și cei din Banat, cu un procent de 12,7%.
Studiul BRAT a „fotografiat” și campaniile publicitare care au avut legătură cu recentul Campionat Mondial de Fotbal din Brazilia. Primele campanii publicitare (cu subiecte legate de marele eveniment) au fost lansate la începutul lunii februarie. Ponderea acestor campanii a crescut pe măsură ce s-a apropiat startul turneului final de la aproximativ 0,2% la 5%, în prima jumătatea a lunii iunie.
Cel mai mare client publicitar pe print, radio și online, în perioada 1 ianuarie – 15 iunie 2014, a fost Procter&Gamble cu un volum brut de 357.629 euro (rate card). Alți clienții cu promovare legată de CM din Brazilia: Visa – 293.352 euro, Molson Coors – 246.849 euro, Mol Romania PP – 233.333 euro și Altex – 182.300 euro. (Toate cifre reprezintă bugete calculate la rate card.) Cele mai promovate produse în contextul CM din Brazilia au fost aparatele de bărbierit (de la Gillette) și cardurile bancare. Perfect bărbătesc!
Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România