Jon Oringer se plimbă de-a lungul etajului 21 al Empire State Building și se uită pe un geam pentru a poza pentru un pictorial într-o revistă, făcând fotografii în timp ce fotografii îl fotografiază. Începând din această iarnă, întregul etaj (și cel de dedesubtul lui) vor fi sediul Shutterstock, website-ul de fotografii cu 295 de angajați al lui Oringer, ale cărui acțiuni și-au triplat prețul, ajungând la o valoare de piață de 2,5 miliarde de dolari, față de momentul în care au debutat la Bursa din New York în octombrie anul trecut.
Este un sediu potrivit pentru miliardarul din New York (1,3 miliarde de dolari, mai exact) din moment ce intenționează să folosească înmulțirea ecranelor și a smartphone-urilor pentru a transforma Shutterstock în cea mai mare piață din lume pentru vânzarea și cumpărarea imaginilor. Momentan, acel titlu aparține companiei Getty Images, deținută de Grupul Carlyle, dar pe parcursul ultimelor luni Oringer, în vârstă de 39 de ani, a semnat un contract cu Facebook pentru agențiile sale de publicitate, a lansat oferte în fotografia de înaltă calitate și a strâns 276 de milioane de dolari într-o ofertă secundară – toate în timp ce-și extindea și simplifica librăria de 25 de milioane de imagini și un milion de înregistrări video care pot fi căutate în 20 de limbi. Ceea ce a început acum zece ani cu un Canon Rebel în valoare de 1.000 de dolari și un birou de 55 de metri pătrați a explodat într-o platformă care adaugă 20.000 de fotografii noi în fiecare zi de la 40.000 de colaboratori din peste 100 de țări.
„Ne dezvoltăm din ce în ce mai repede. Acum vindem două imagini pe secundă”, spune Oringer în micul său birou din actuala locație de pe Wall Street a Shutterstock. Directorul său de comunicare îl întrerupe pentru a anunța că acum sunt trei poze pe secundă. „Ăsta e noul număr oficial? Minunat”, răspunde Oringer cu un zâmbet larg. „Trei pe secundă. Este prima dată când spun asta”.
Datorită gradului ridicat de utilizare, Shutterstock este pe punctul de a avea încasări de 230 de milioane de dolari anul acesta (conform Jefferies), o creștere de 35% față de 2012. EBITDA ar trebui să fie 49 de milioane de dolari, cu 39% mai mult decât anul trecut. Piața fotografiilor va valora 6 miliarde de dolari și Oringer pariază că poate obține 1 miliard din ea. „Dacă aș fi vrut să fac altceva, nu aș fi licitat compania la bursă”. Programarea a fost mereu ceva natural pentru Oringer, care a crescut în Scarsdale, New York și a început să scrie coduri în școala generală. Curând folosea Apple pentru a face jocuri simple și plug-in-uri pentru panourile de informații. „Să determin un calculator să facă ceva care i-ar lua unui om o perioadă mai lungă de timp a fost mereu ceva interesant”.
La fel și făcutul banilor. Când învăța automatică și matematică la Universitatea Stony Brook din Long Island, Oringer a creat una dintre primele sisteme care blocau pop-up-urile și a vândut o mie de copii. A absolvit în 1996 și s-a înscris la Columbia la un masterat în automatică. „Nu eram prea interesat de masterat”, spune Oringer. „Încercam să creez produse pentru a completa sistemul de blocare al pop-up-urilor. Toți acești oameni îmi dădeau cardurile de credit. Mi-am dat seama că aș putea să le vând altceva”.
Și a vândut suficient de mult încât să-și cumpere în 2002 un apartament în valoare de 450.000 de dolari în Gramercy Park. Oringer a continuat să creeze noi produse promovate prin sistemul său puternic de email-uri: firewalls personale, software pentru contabilitate, sisteme care blochează cookie-urile. Email-urile pe care le trimitea aveau mereu un efect mai puternic dacă aveau fotografii și, în loc să plătească pentru fotografii scumpe, Oringer a cumpărat un Canon și a făcut propriile fotografii. A realizat rapid că și alți antreprenori din zona web ar putea avea nevoie de imagini. A construit un site și în 2003 s-a născut Shutterstock. Pe parcursul următorului an a făcut 30.000 de fotografii. „Fotografiam orice găseam – dimineață, prânz, seară. Îmi fotografiam prietenii și îi puneam să semneze acorduri pentru a fi modele”, spune el. „Se pare că a fost chiar ușor să creez o bază de fotografii licențiate”. De la un punct încolo a angajat un director foto pentru a organiza fotografiile și a angajat modele la 100 de dolari pe zi prin intermediul Craiglist pentru a umple săli de bal, a face picnic-uri false în Central Park sau pentru a poza cu un ziar și o cană de cafea.
Pentru un abonament de 49 de dolari pe lună, clienții pot descărca oricâte imagini vor. Oringer a cumpărat reclame pe Google și și-a promovat personal site-ul către persoanele creative din jurul orașului. În scurt timp, imaginile erau descărcate mai repede decât le putea încărca, așa că a angajat contribuitori pentru a crește oferta. Apariția microstock – imaginile generice, la prețuri mici, pe care clienții nu vor să le facă singuri – a avut un impact puternic asupra industriei foto. Shutterstock și un competitor de-al său, iStockphoto, vindeau cu un dolar fotografii care costau odată 500 de dolari. Getty Images a terminat prin a achiziționa iStockphoto pentru 50 de milioane de dolari în 2006. „Toate trendurile se aliniază cu ceea ce face Jon azi, dar el a văzut oportunitatea când alții nu au văzut-o – a văzut-o acum zece ani”, spune Jeff Lieberman de la Insight Venture Partners, companie care a investit în Shutterstock în 2007.
În acel an, Shutterstock a crescut la 30 de angajați, care s-au ocupat de dezvoltarea web, de serviciul pentru clienți și de facturare. Oringer se chinuia să conducă compania. „Nu mai lucrasem pentru o companie înainte, așa că am petrecut foarte mult timp aducând ajutor operațional”, spune el. În 2010 a angajat un CEO, Thilo Semmelbauer, care făcuse o treabă foarte bună pentru Weight Watchers și pentru site-ul TheLadders.com.
Oringer a ignorat și obiceiurile de a „umfla” firmele, așa cum se practică pe coasta de vest, dar și obiceiul de a strânge fonduri de la firme mari de venture capital (fond de investiţii cu apetenţă ridicată la risc). El nu avea nevoie de cash; Shutterstock a făcut bani încă de la început. Acea disciplină a avut rezultate când Shutterstock a fost listată la bursă în 2012, cu Oringer deținând în continuare 50% din companie. (A luat câteva jetoane de pe masă în septembrie, vânzând 145 de milioane de dolari sub formă de acțiuni). Pentru Oringen, să facă oferta publică de cumpărare nu a fost o decizie ușoară, dar în final a decis că acest lucru i-ar consolida datele contabile, ar aduce companiei o expunere mai mare și ar crește credibilitatea în relațiile cu clienții corporate foarte mari. Dar listarea la bursă a pus presiune pe Shutterstock pentru a continua să atingă targeturile de încasări ridicate. Oringer intenționează să extindă afacerile Shutterstock din străinătate, cu un birou în Marea Britanie și unul în viitorul apropiat în Berlin.
De asemenea, el pariază pe ideea că materialele video vor fi la fel de prezente în publicitate și media cum sunt fotografiile acum. Când vor fi, el va avea milioane de clip-uri ieftine și de calitate ridicată gata să fie descărcate. „Noi am creat piețe de desfacere”, spune Oringer. „Din moment ce continuăm să creștem, întrebarea e cum păstrezi compania la fel de inovativă cum era cu 15 angajați în urmă? Am putut face asta până acum și vom continua să mergem înainte, dar nu va fi ușor”.
Traducere de Paula Csatlos
Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “România hub-urilor”
Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.