Viktor, jurnalistul din Ungaria, manifestă o mirare nedisimulată în faţa globului pământesc expus în lobby-ul BMW Welt, construcţia cu design futurist situată vizavi de Vierzylinder, clădirea construită între 1968 şi 1972 în nordul München -ului şi în care producătorul auto german are sediul central.
Pe glob sunt marcate oraşele din lume în care BMW are activităţi, iar plăcuţa care indică Bucureştiul este mai mare decât cea pe care scrie Budapesta. Viktor fotografiază globul cu telefonul mobil, în grabă, pentru că începe evenimentul premergător conferinţei de presă în care BMW va anunţa cele mai bune rezultate financiare din istoria corporatistă a grupului: în 2012, producătorul auto german a înregistrat venituri de 76,8 miliarde de euro în 2012, în creştere cu 11,7% faţă de 2011, în timp ce profitul pe grup a crescut cu 4,4%, până la 5,1 miliarde de euro.
Însă în seara aceasta ploioasă de martie nu este vorba despre rezultatele financiare, ci despre i3, primul model în totalitate electric din istoria BMW, asamblat în fabrica de la Leipzig şi care va fi dezvăluit publicului larg în ultima parte a acestui an.
Norbert Reithofer, BMW Group: “Avem sute de precomenzi pentru BMW i3”
După ce mai mulţi oficiali ai grupului vorbesc despre caracteristicile BMW i3 – autonomie de 130 de kilometri cu propulsia electrică şi până la 350 de kilometri cu ajutorul unui „range extender” (un motor pe benzină cu doi cilindri, opţional şi care funcţionează ca generator pentru propulsia electrică); lungime de sub 4 metri; acceleraţie de la 0 la 60 de kilometri pe oră în 4 secunde şi greutate redusă datorită caroseriei din fibră de carbon şi şasiului din aluminiu – pe scenă urcă Juliet Schorr, profesoară de sociologie la Boston College.
În prezentarea sa, Schorr explică de ce există o piaţă pentru maşinile electrice – în 2012 au fost înregistrate, în SUA, Japonia şi Europa, peste 92.000 de automobile cu propulsie (parţial) electrică, faţă de doar 4.669 în 2010 –, plecând de la preocuparea crescândă din ultimii ani pentru „luxul sustenabil”. Pe scurt, într-o „eră a deşeurilor”, conceptul de „verde” câştigă tot mai mult teren în rândul persoanelor cu o putere financiară suficientă pentru a susţine achiziţii eco în varii domenii, dar – şi mai ales – şi cu un ridicat capital cultural. Şi pentru că această categorie socială trebuia să poarte un nume, membrilor săi li s-a spus, de către sociologul francez Pierre Bourdieu, „burghezii boemi”. „Ei sunt cei care consumă mitul boem şi în acelaşi timp au slujbe «burgheze» bine plătite”, spune Juliet Schorr. Şi, pentru că sunt „burghezi”, pentru noii boemi mai contează un lucru: preocuparea lor pentru „verde” trebuie să fie vizibilă.
În zilele următoare, după ce am participat la conferinţa de presă anuală în care BMW Group a prezentat presei internaţionale rezultatele financiare din 2012 (aflaţi mai multe despre performanţele financiare ale BMW pe forbes.ro) , aveam să fiu printre primii oameni care au pătruns în două dintre locurile în care BMW produce componente pentru maşini electrice, menite să satisfacă această nouă cerere apărută pe piaţă.
Prima oprire: Landshut, unde se află fabrica BMW în care ia naştere caroseria din fibră de carbon a modelului i3, dar şi a supercar-ului hibrid i8, motorul electric şi „range extender-ul”, precum şi bordul modelului electric. „Avem în fabrică 3.100 de lucrători şi 100 de ucenici care creează componente din plastic, carbon, dar şi motoare pentru diverse modele. Piesele produse de noi se regăsesc în orice BMW, Mini sau Rolls Royce care există pe piaţă în toată lumea”, spune Saskia Essbauer, purtător de cuvânt al fabricii. „Avem o abordare bionică a modului de lucru”, spune reprezentantul BMW care ne este ghid.
Află ce rezultate financiare a avut grupul BMW în 2012, cel mai bun an din istoria sa corporatistă
„Media de vârstă a angajaţilor de aici este de 44,1 de ani, iar în 2023 va fi de 54,5 ani. Nu vrem să renunţăm la experienţa colegilor noştri, aşa că le-am creat condiţii ergonomice de lucru.” Printre acestea se numără montarea de parchet în anumite secţii, pentru ca muncitorilor să nu le fie afectate articulaţiile, dar şi crearea unor posturi de lucru care să nu-i solicite fizic. Fibra de carbon este creată în urma unui joint-venture BMW-SGL în fabrica de la Moses Lake, Statele Unite ale Americii, care foloseşte surse de energie regenerabilă în procesul de producţie. Fibrele de carbon ajung, după ce traversează Oceanul Atlantic, în Wackersdorf, Germania şi sunt cusute, la propriu, într-o „stofă”, care este apoi trimisă la Landshut, unde este transformată în elemente de caroserie, în urma unui proces tehnologic care implică folosirea unor răşini speciale. Pe lângă greutatea redusă a caroseriei, fibra de carbon mai prezintă un avantaj faţă de alte variante: este elastică, iar în cazul unor accidente minore, revine la forma iniţială.
Într-o altă secţie a fabricii este creat motorul electric, care funcţionează pe principiul inducţiei electromagnetice. Hala are o suprafaţă totală de 3.250 de metri pătraţi, iar zona de producţie se întinde pe 660 dintre aceştia. Capacitatea anuală de producţie este de 50.000 de motoare electrice.
Ne îmbarcăm din nou în autocare, cu destinaţia Dingolfing, unde se află fabrica în care este produs şasiul noului i3, în întregime din aluminiu, precum şi bateriile sale. Aici lucrează 18.000 de angajaţi şi au fost produse peste 332.000 de automobile BMW în 2012. Secţia în care este creat şasiul din aluminiu este robotizată, iar fluxul de lucru este în Y. Concret, într-o zonă a halei este asamblată prin sudură cu laser partea din spate a şasiului, în timp ce în cealaltă – partea din faţă. Unirea dintre cele două componente are loc în mijloc, unde ansamblul este apoi verificat, cu ajutorul a 63 de camere foto.
GALERIE FOTO: Rolls-Royce-ul lui Ion Țiriac, expus la muzeul BMW din München
După ce vizităm şi secţia în care sunt asamblate modulele de baterii, în urma unui flux tehnologic gândit în mare parte de angajaţii care lucrează pe această linie de producţie, am ocazia să conduc BMW Active E, un model experimental, în totalitate electric, construit pe platforma Seriei 1.
Deşi testul este, în fapt, o plimbare de câţiva kilometri în jurul fabricii, la sfârşitul lui simt că aş putea să mă obişnuiesc rapid cu o astfel de maşină. Cine ştie, poate încep să mă transform şi eu într-un „burghez boem”.
Inovaţii BMW
17 iunie, 1919 – un avion propulsat de un motor BMW stabilea un record remarcabil de altitudine: 9. 760 metri
1933– BMW 303 este primul automobil BMW cu șase cilindri în linie, un șasiu inovator de oțel tubular. Tot BMW 303 este primul model cu legendara grilă dublă de radiator, preluată de atunci, cu numai două excepții, pe toate modelele mărcii
1954– BMW 501 și BMW 502 – primul motor V8 pe o mașină germană după Al Doilea Război Mondial, primul motor de serie cu carterul (blocul motor) și captele de cilndri din aliaj pentru reducerea greutății.
1975– Primul model BMW Art Car, cel mai important proiect cultural al unui constructor de automobile. În ultimii 37 ani a inclus artiști importanți, precum Alexander Calder, Roy Lichtenstein, Andy Warhol sau Jeff Koons.
1979– Primul și singurul supercar BMW cu motor central – BMW M1
1987– BMW 750i, primul V12 într-o mașină germană după al doilea război mondial
1994– Primul sistem de navigaţie în Europa.
1999– BMW Assist cu BMW Emergency Call (premieră în Europa, din 1997 în USA), sistem care foloseşte un SIM integrat în automobile
2001– iDrive, primul sistem multimedia cu ecran central pentru controlul principalelor funcții ale automobilului.
Click aici pentru galerie foto BMW
2004– Primul head-up display integrat într-un automobil. Preia tehnologia militară de pe avioanele de vânătoare – sistemul de proiectare a informațiilor pe parbriz (navigație, atenționari, viteză).
2006– BMW Hydrogen 7 – primul model propulsat cu hidrogen produs în serie.
2011BMW prezintă, la Salonul Auto de la Frankfurt, conceptele i3 (automobil în totalitate electric) şi i8 (supercar hibrid electric/benzină), modele care vor fi prezentate în varianta de serie în ultima parte a acestui an şi care vor fi scoase la vânzare în 2014.