Forbes CEE Forum este singurul eveniment anual regional organizat în România din 2014, care aduce laolaltă editori din rețeaua Forbes din CEE și EMEA, precum și lideri și personalități internaționale din lumea politică, financiară și de afaceri de pretutindeni. România, Regiunea CEE, Europa în ansamblul ei și lumea întreagă au nevoie de lideri politici și de afaceri care să modeleze organizațiile și societățile de pretutindeni, astfel încât acestea să reușească să se adapteze la această eră postcriză, post-adevăr.

Lideri internaționali din domeniile politic, financiar și de afaceri vor participa la dezbaterile din cadrul evenimentului FORBES CEE FORUM 2021 – REIMAGINING LEADERSHIP: ARE WE THERE YET?

Iată cele mai importante declarații din cadrul evenimentului:

OFFICIAL OPENNING

ANCA DRAGU – Președintele Senatului României

„Recunosc că am resimțit o presiune în această funcție pe care o ocup. Fiecare zi înseamnă pentru mine o mică luptă ca să schimb percepții. Astfel, consider că tinerele femeie au nevoie de o determinare mai mare în utilizarea propriilor avantaje și calități pe care le au. Pentru că toate acestea, cumulate le conduc către o carieră de succes. În ceea ce privește prezența femeilor în viața politică românească, trebuie să vă anunț că nu stăm chiar foarte bine. În prezent, în Parlamentul României activează 18 femei, față de 32, cât este media în Uniunea Europeană. De menționat este faptul că, lipsa femeilor în funcții publice importante a condus la o slabă reprezentare a multor politici publice. De exemplu, în domeniul educației regăsim multe goluri din cauza faptului că nu există femei care să reprezinte interesele acestei categorii. Avem nevoie de acțiune în plan legislativ pentru a se resimți mai bine în practică egalitatea de gen. Într-un studiu realizat la nivel european, România ocupă locul 26 în Uniunea Europeană, adică penultimul loc, atunci când vine vorba de egalitatea de șanse. Este nevoie de modele care să schimbe mentalități.”

E.S. MARJUT AKOLA – Ambasadoarea Finlandei în România E.S. 

„Trebuie să recunoaștem că rolul femeilor, atât în politică, cât și în afaceri, este unul foare important. În Finlanda, femeile sunt prezente într-un procent semnificativ în cele două planuri, de exemplu acestea sunt reprezentate în mediul politic într-o proporție de 30%. (…) Perioada pandemică a adus o nouă provocare în viața femeilor, deoarece a pus o oarecare presiune asupra rutinei din viața unei femei, care a trebuit să se adapteze rapid la acest nou normal. Ce înseamnă acest nou normal? Acest nou normal a pus accentul pe lucrul remote. Cu toate acestea, femeile au arătat multă flexibilitate în a se adapta, așa încât multe dintre ele s-au concentrat pe elementele pozitive ale acestei situații. Astfel, putem spune că multe femei au fost la fel de performante și au găsit echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Referitor la leadership, acesta înseamnă ca împreună să găsim în acest nou normal încrederea de care avem nevoie cu toții pentru a demonstra puterea unității unei echipe productive. Aceasta este cheie fericirii a vieții profesionale, chiar și într-un astfel de mediu incert. Consider că viitorul în ceea ce privește modul de lucru va fi reprezentat de această modalitate hibridă.”

THERESE HYDÉN – Ambasadoarea Suediei în România

„Când vorbim despre leadership vorbim negreșit despre provocări. În prezent, trăim vremuri provocatoare, traversăm o perioadă de tranziție pe multe planuri. În aceste vremuri, mai mult ca oricând liderii trebuie să arate empatie membrilor echipei și nu numai. Și, este bine de menționat faptul că, în special în astfel de momente, toate țările trebuie să aibă grijă de cetățenii lor. Ca lideri trebuie să avem curaj. Pentru mine această funcție reprezintă o datorie. Astfel, trebuie să privim cu toții activitatea profesională pe care o desfășurăm – ca pe o responsabilitate și ca pe o datorie, iar din acest punct de vedere, autoritățile trebuie să-și îndrepte privirea și către minorități și să sprijine tot ceea ce înseamnă diversitate. Avem nevoie de lideri care au curajul să se implice în acțiuni care să se finalizeze prin schimbarea de mentalități și sisteme. Avem nevoie de măsuri care să susțină economia circulară.”

FORBES INTERSTITIAL: VLAD TIGOIU, CHIEF STRATEGY OFFICER Fildas Group

Cum a fost ultimul an și jumătate pentru grupul Fildas, la nivel de business, și cum a fost pentru dvs. la nivel personal?

„Cu o grămadă de lucruri neprevăzute la care a trebuit să ne adaptăm. Și fiind o firmă de familie, asta ne-a ajutat să înțelegem realitatea de teren. (…) Noi am avut experiențe pozitive, plăcute, în sine pot spune un lucru foarte important este credibilitatea de partenerii de business cu care noi am construit în timp relații bazate pe transparență, în perioada aceasta nu ne-au dezamăgit.

O provocare a fost securitatea angajaților. O provocare mare pe care am avut o în perioada asta a fost legată de securitatea și sănătatea angajaților. Noi avem peste 8000 de angajați și majoritatea lucrează în front line, în farmacii și depozite. Și atunci ce am făcut în această privință noi am acționat foarte repede. Încă de la primele semne am început să investim absolut cât a fost nevoie. Am acționat foarte repede, încă din februarie 2020, am început să investim absolut cât a fost nevoie și să luăm toate măsurile pentru creșterea siguranței. Una peste alta toate măsurile pe care noi le-am luat au dat un confort foarte mare angajaților noștri. S-au simțit foarte protejați. În privința angajaților cred că ne-am întărit relația de încredere carea fost între noi și ei și lucrurile au mers foarte bine.”

Care a fost situația financiară?

„Acum funcționăm cu un nivel mic de îndatorare. O poziție financiară foarte bună. Lucrurile au mers normal. Acolo unde a fost nevoie am mai susținut noi din surse proprii.”

Cum a fost prima jumătate de an?

„Noi am continuat trendul în care mergem de peste 10 ani. Am continuat să creștem mai repede decât piața. Am ajuns să avem o cotă de piață de 24%. În prima jumătate a anului am continuat în aceeași direcție. Am crescut cu peste 10%. Avem un grad de profitabilitate peste media industriei.

Trendul de creștere o să-l menținem și în următoarea jumătate de an. Vom continua să creștem peste nivelul creșterii, de 2 digits, și ne menținem creșterea.”

Cum arată viziunea grupului Fildas pe termen lung?

„Noi suntem într-un proces de transfer spre a doua generație. Doamna Anca Vlad este fondatorul, acționarul grupului, dar de 4 ani îl avem și pe Alexandru, fiul doamnei , care este și în board-ul companiei.”

SESSION I: THE NEW TRANSITION – Building Recovery & Resilience

DAN BUCȘA – Economist-șef pentru Europa Centrală și de Est UniCredit Bank Londra

„Dacă ne uităm la situația macroeconomică acum , față de restul regiunii, România este la vârful regiunii din punct de vedere al creșterii economice, cât și a deficitului bugetar. În ceea ce privește creșterea economică, economiile din regiune au început să își revină din ce în ce mai puternic, iar cererea internă au depășit decalajul.

Pe partea de ofertă, lanțurile de producție sunt afectate, transportul și comerțul internațional sunt afectate. Ce înseamnă pentru România? O competiție mai puternică pe piețele externe, mărfurile românești sunt mai puțin competitive decât cea din regiune, o cerere extrem de puternică în zona euro. De fiecare dată când lanțurile de producție au funcționat, exporturile din Estul Europei au fost foarte ieftine. Avem o recuperare a decalajelor acumulate în 2020. România a depășit PIB-ul dinainte de pandemie.”

Ce te face cel mai optimist și de ce îți e cel mai frică?

„Revenirea economică în urma acestei crize sanitară este mai puternică decât orice revenire după crizele anterioare. România va beneficia de cerere puternică din Vest. Suntem într-o situație mai bună dacă știm cum să investim și să atragem câți mai mulți investitori.”

ALEXANDRU REFF – Country Managing Partner Deloitte România și Moldova

„Acestă criză a reprezentat un moment de inflexiune care accelerează niște tendințe și va crea într-o manieră durabilă noi câștigători și noi pierzători. Este foarte important să nu trecem prin acest moment de resetare așa cum am trecut acum 30 de ani, când am pierdut un deceniu din cauza unui regim care ne-a adus mineriade în loc de piețe de capital. Este foarte important să valorificăm această oportunitate extraordinară a unei noi generații, a unei Europei Next Generation, care mobilizează până la două trilioane de euro pentru marile transformări ale zilelor noastre. Într-adevăr, cea mai discutată dintre aceste măsuri, această facilitate de redresare și reziliența, care se concentrează în principal pe combaterea schimbărilor climatice, 35% din fonduri fiind alocate acolo, și pe transformarea digitală.

Cu toții vedem guverne și companii grăbindu-se să propună proiecte ambițioase și care să reformeze societăți în aceste tendințe. La noi, fondurile foarte generoase care sunt teoretic disponibile nu vor fi ușor de accesat pentru că ele presupun aceste obiective reformatoare. Nu ne va mai da nimeni bani doar pentru că avem decalaje de dezvoltare. Ne vor fi oferite surse de finanțare pentru a atinge obiective foarte concrete și foarte ambițioase de reformare a căror atingere vor fi urmărite ulterior.

Cealaltă dificultate ține de cofinanțare. Obligațiile de cofinanțare sunt semnificative și un deficit major, o creștere semnificativă a datoriei publice și mai ales un procent foarte mare cheltuielilor publice, nu au cum să ajute la această cofinanțare. Este și o chestiune de strategie și de organizare. Eu salut în mediul privat foarte multe companii care nu doar că au aceste strategii, ci au mers mai departe și cu studii de fezabilitate, cu resurse alocate pentru finanțare, și nu vedem sectorul public mișcându-se la fel de repede.”

CRISTIAN SECOȘAN – Preşedinte Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și CEO Siemens România și Republica Moldova

Ce vor investitorii?

„Investitorii își doresc stabilitate și predictibilitate. Întrebarea este dacă primim această predictibilitate și stabilitate. Cu pălăria nouă de președinte al FIC, ne străduim să ajutăm autoritățile să creeze această stabilitate, o stabilitate importantă pentru orice investitor. Prin ceea ce facem nu construim un cadru doar pentru investitori străini, ci vorbim despre investitori în general. Evident, e foarte bine că revenim, creștem, facem, ajungem la un volum al PIB-ului mai mare decât a fost înainte de criză, problema e că suntem într-un vârf de creștere, problema e de ofertă. Suntem cu toții foarte strânși, vorbesc din zona companiilor care livrează produse sau servicii foarte strânși cu resursele -avem probleme foarte mari să respectăm niște termene pe care ni le asumăm, atât din punct de vedere al produselor, cât și al serviciilor. Avem dificultăți de a găsi oameni, resurse umane pregătite, care să gestioneze toate situațiile prin care trecem acum.”

Motivele de optimism?

„Păi motivele sunt că am reușit, cei mai mulți dintre noi, să gestionăm foarte bine aceată perioada de criză. Companiile au dat dovadă de o adaptabilitate foarte mare. În anumite situații, chiar am fost surprinși și noi cât de bine putem să trecem dintr-un mediu de lucru strict birou în acest mediu online. Această adaptabilitate ne-a arătat că, în condiții de presiune, în condiții de criză, putem să găsim soluții și putem să mergem mai departe, atât din punct de vedere al tehnologiei care ne este disponibilă, cât și din punctul de vedere al oamenilor.”

Pe cealaltă parte, cum acționăm de acum înainte sustenabil?

„Am auzit despre partea privată, evident că trebuie orchestrate eforturile, și din păcate cred că în partea cealaltă, din partea autorităților, cred că gradul de pregătire este mult mai scăzut, inclusiv din perspectiva digitalizării, importantă pentru interacțiune în situația asta, dar și din perspectiva resurselor pentru a gestiona acest volum mare de fonduri și de proiecte care ar urma să vină sau care urmează să vină în perioada următoare.”

CRISTIAN NACU – Senior Country Officer pentru România și Republica Moldova al International Finance Corporation (IFC)

„Eu sper să fi învățat ceva. În mode cert sectorul privat a învățat ceva din criza anterioară și din exercițiile de atragere de fonduri europene spre să învățăm ceva. Ceea ce stă în față noastră e aici încolo este infinit mai provocator decât a fost ceea ce am făcut până acum. Gândiți-vă că vorbim de peste 30 de miliarde de euro din PNRR plus exercițiul de finanțare normal. România va trebui să atragă anual o suma semnificativ mai mare decât a făcut-o până acum .Lucrurile trebuie, în mod cert, schimbate și puse la punct pentru că altfel nu vom reuși să atragem toate aceste fonduri.

Cred că, dacă PNRR-ul va fi aprobat, greul abia acum începe și mă refer la partea de reforme. Vorbim de reforme semnificative și dificile, cum ar fi reforma pensiilor, reforma fiscală, reforma administrațiilor publice, dar și de teme care vor implică și sectorul privat, respectiv decarbonizare, energii regenerabile, digitalizare. Toate aceste aspecte vor trebui tratate cu foarte multă seriozitate și România va trebui să aibă foarte multă forță în a realiza toate aceste reforme absolut importante și esențiale pentru țară.

Mi-aș fi dorit să văd mai mult în planurile de viitor ale României implicarea sectorului privat. Cred ca nevoia de investiții este uriașă și fondurile publice, fie ele și europene, nu vor fi suficiente. Cred că una din soluții pentru rezolvarea multora din aceste probleme este și implicarea sectorului privat, printr-o formă de parteneriat public-privat. O astfel de investiție nu vine doar cu bani, vine și cu competența sectorului privat, care a ajuns semnificativ mai bună decât a sectorului public.

În ultimul an am accelerat investițiile în România. În anul fiscal trecut am finanțat peste 429 de milioane de dolari, fără să mai luăm în considerare investițiile făcute regional care vor avea și semnificativ o bună parte din bani investiți în România. Asta ne-a dus la un total de peste un miliard angajați în România.”

ANDREI CIONCA – CEO & Co-founder Impetum Group

Cât de pregătită este România pentru zecile de miliarde care urmează să vină?

“Banii trebuie să vină, dar nu vin în orice condiții. Noi trebuie să facem niște reforme importante în această țară pentru a avea o economie rezilientă. Avem foarte multe proiecte de reformă care țin de digitalizare.

România ocupă penultimul loc în ceea ce privește serviciile publice digitale. Cu alte cuvinte, administrația noastră este pe penultimul loc în Europa. Trebuie să conștientizăm aceste lucruri pentru a știi exact punctul de plecare pentru a putea atrage fonduri europene.

Printre reformele prin care ni le-am propus prin PNRR este și reforma companiilor de stat.

Trebuie să conștientizăm că nu putem avea o politică de reformă dacă nu oferim stabilitate. Cred că trebuie să aducem modelul companiilor private și în ceea ce privește companiile de stat, să aducem stabilitate și coerență.

În studiul pe care noi îl facem am observat că în mediul privat 68% dintre managerii intervievați au definit digitalizarea ca fiind o prioritate. Cred că mediul privat e înaintea mediului public și că trebuie să folosim bunele practici ale mediului privat și în mediul public.”

CORNELIU BODEA – CEO Adrem şi Preşedinte CRE (Centrul Român al Energiei)

„Realitatea este că putem lua situația ca un training pentru iarna aceasta. Am intrat în conflict cu legile fizice valabile universal atunci când am exploatat resurse care au necesitat sute de milioane de ani. Exploatându-le într-un termen foarte scurt am intrat în conflict cu legile universale. Exploatând foarte agresiv aceste resurse am obținut anumite beneficii.

Prețul pe care îl vom plăti va fi unul energetic. Toți va trebui să plătim un cost mai mare, dacă dorim să fim responsabili față de generațiile viitoare. Noi nu vom reuși să scăpăm substanțial de combustibilii fosili decât după 2040-2050 și trebuie să ținem cont că tranziția nu este una tehnologică ci una politică. Această tranziție ar trebui să fie suportată diferențiat în funcție de veniturile populației.

România ar trebui să se focuseze mai mult sectorial pentru că am rămas foarte mult în urmă în anumite sectoare.”

FORBES INTERSTITIAL: FLORIN ENACHE – OWNER TEILOR 

„2021 a fost un an cu mult peste așteptările noastre, pentru că față de 2020, când o perioadă de timp am fost închiși, în 2021 am operat la capacitate maximă. Estimăm că finalizăm acest an cu aproximativ 280 milioane de lei cifră de afaceri, un rezultat care se ridică la nivelul așteptărilor noastre. Deci, ca o concluzie, 2021 este un an excepțional pentru noi.

Anul acesta am înregistrat o creștere de peste 70-80% a vânzărilor față de cele înregistrate anul trecut, iar la acest succes a contribuit semnificativ și canalul e-commerce de care, în prezent, se ocupă o echipă de 50 de angajați.

Și, pentru că viitorul sună foarte promițător și avem un plan de extindere a business-ului, în special pe piața europeană, ne pregătim să atragem alte surse de finanțare, astfel, spre finalul anului ne vom lista la Bursă.

Ne așteptăm să strângem o sumă cuprinsă între 40 și 60 milioane de lei în urma listării la Bursă, sume pe care le vom investi în extinderea rețelei de magazine în CEE Market. Specific faptul că un magazin are nevoie de un buget cuprins între 800.000 de lei și 1,3 milioane de lei.

Avem mari speranțe în dezvoltarea business-ului peste hotare și am să vă dau un exemplu: am lansat de curând site-ul din Germania și când am recrutat echipa de management de acolo, am fost plăcut surprins să observ candidați cu o experiență magnifică, cu o expertiză la un nivel înalt. Ca planuri de viitor și pentru piața din Italia, ne-am propus să achiziționăm o casă de producție locală pe care vrem să o amenajăm. Deci, viitorul sună, nu bine, ci foarte bine.

În ceea ce privește e-commerce-ul, consider că acest canal reprezintă un vector cheie în consolidarea business-ului. Însă, trebuie să specificăm că pentru produsele premium și de lux, clienții preferă achiziția acestora prin intermediul mediului offline, pentru că ei își doresc să atingă, să probeze produsele. Deci, 90% din vânzările produselor noastre au loc în magazinele fizice, dar acest lucru se întâmplă în urma unei documentări prealabile a cumpărătorului realizată în mediul online. Pactic, cele două canale se completează perfect.

Privind către viitorul apropiat (în următorii cinci ani) văd Teilor ca fiind o companie globală, cu o prezență extinsă masiv în piața internațională – ne-am propus să deschidem peste 60 de magazine în CEE Market și ne vom axa clar pe  imaginea companiei deoarece poziționarea unui brand este foarte sensibilă la mulți factori, și vreau să oferim acestui aspet o atenție maximă.”

SESSION II: REIMAGINE VALUE CHAIN – THE NEW BUSINESS MODEL

CAMELIA ENE – CEO & Country Manager MOL România

Ce s-a schimbat în strategia de business și care sunt perspectivele?

„Criza medicală a accelerat tendința pe sectorul digital și grupul MOL începuse deja investițiile în acest sector. Investițiile se axează pe optimizarea proceselor interne și eficientizarea interacțiunii cu clienții.

Strategia noastră se aliniază planurilor verzi europene și completată cu o viziune pentru 2030. Ne propunem să devenim un jucător important în economia circulară, cu emisii scăzute de carbon. În cadrul acesteia acordăm o atenție deosebită segmentului de servicii pentru consumatori, cu obiectivul de a diversifica canalele de distribuție și intenționăm să ne dezvoltăm tot mai mult ofertele din sectorul alimentar și de proximitate.”

Este rețeaua publică destul de dezvoltată pentru a face față tranziției spre electrificare?

„Trebuie să ne dezvoltăm un mediu antreprenorial care să promoveze și să introducă noi servicii circulare cu emisii scăzute. Este important să formăm echipe care să se adapteze cât mai mult. Unul dintre principalele elemente pentru atingerea acestui obiectiv va fi menținerea capacității de a atrage, dezvolta și reține specialiștii în cadrul companiei.

Având în vedere că lumea se îndreaptă spre o economie circulară cu emisii reduse de carbon MOL poate îndeplini împreună cu partenerii săi misiunea unei tranziții de succes.”

TIVADAR RUNTAG – CEO Chimcomplex

Ce v-ați așteptat la venirea la Chimcomplex

„Am o experiență de 30 de ani în domeniul petrolier. În urmă cu 2 ani am fost atras de sustenabilitate după participarea la un program de voluntariat și acest lucru mi-a schimbat perspectiva. La câteva săptămâni am primit un apel de la antreprenorul Ștefan Buza pentru a intra în echipa sa pentru construirea industriei chimică a României.

Dacă vorbim de România și industria chimică putem să o îmbunătățim substanțial în ceea ce privește dezvoltarea verde a acesteia. Cu toate acestea a venit lockdown-ul pandemic.

A trebuit să stabilizăm lanțul de aprovizionare și să integrăm platforma fostului Oltchim și aceea de la Borzești. Acum compania este stabilă și a venit momentul să adresăm problema sustenabilități.”

Ce ați învățat despre companie și industrie în ultima vreme?

„Am învățat foarte multe pentru că nu sunt chimist și asta se datorează colegilor mei. Despre companie în sine am aflat că are un potențial imens. România a avut o infrastructură foarte bună în industria chimică și aceasta a fost destrămată. Acum avem șansa să o redesenăm.”

Ce ar ajuta Chimcomplex să crească în viitor?

„Dacă există dorință atunci vine și puterea. Pentru a deveni de 2 sau de 5 ori mai mari decât în prezent am nevoie de curaj pentru că avem deja o strategie. Nu trebuie sprijin extern foarte mare, doar să fim lăsați să muncim. Sunt discuții cu autoritățile cu instituțiile de finanțare, cu băncile privind accelerarea investiției pe care ne-am planificat-o, dar trebuie fim lăsați să facem acest lucru.”

SORIN PREDA – CEO Global Vision

Cum pot fi recreate lanțurile de valoare?

“Până la a recrea lanțuri de valoare și a stimula producția cred că ar trebui să avem grijă la ce am construit până astăzi. Ceea ce ne așteptăm noi să se întâmple este să asistăm la o contracție a consumului.

Cred că ce avem de făcut este să continuăm investițiile în infrastructură. S-au făcut niște pași în această direcție, dar din punctul meu de vedere de investitor nu simt că în planurile actuale de infrastructură ne regăsim cu o viziune a noastră, pentru că majoritatea investițiilor merg în coridorul 4.

Cred că în zona de lanțuri actuale trebuie să continue investițiile în infrastructură.

Ce poate face România mai departe pentru a atrage noi producători în țară are de-a face cu modul în care vom reuși să cheltuim banii pe care îi vom primi de la UE prin PNRR.

Planul este foarte generos, avem 33 de miliarde de euro nerambursabile plus încă peste 50 de miliarde de euro de finanțare rambursabilă la niște costuri foarte mici.

Cred că România poate să atragă un al treilea mare jucător din domeniul automotive. În legătură cu situația celor de la BMW, n-au venit în România pentru că au mers în Ungaria. Un aspect important în economia acelui proiect a fost constituit de infrastructura publică.

Dacă ar fi să sumarizez lecțiile învățate, prima ar fi partea de organizare internă. Am învățat în perioada asta că am putea face mult mai multe, cu costuri mult mai mici. Mă bucur că am reușit cumva să ajungem la un model de aplatizare al business-ului.

Am trecut și noi de la partea de licitații foarte îndepărtate la regional, mai mult național. Nouă ni se pare un lucru foarte important pentru că ne oferă predictibilitate.

Continuăm să investim foarte mult în partea de digital tools.”

Ce te face optimist?

“Noi suntem optimiști raționali. Adică ne căutăm întotdeauna optimismul prin rezultate. Al doilea aspect este atitudinea echipei și a oamenilor care ne înconjoară.

Pe de-o parte optimismul ar putea să vină din zona românilor, care au câștigat experiență, iar pe de altă parte din corporație.”

CRISTINA FILIP – Managing Partner Filip & Company

E un moment bun de cumpărat sau de vândut? Vor fi mai multe tranzacții în această perioadă?

„Nu ne așteptăm la mai multe tranzacții, ci suntem deja în mijlocul tranzacțiilor. Anul 2021 este un an 2 în 1. Lucrurile care nu s-au putut întâmpla anul trecut s-au accelerat și se întâmplă anul acesta, plus oameni care vor să prindă acest moment bun pentru că nu se știe ce se va întâmpla la anul. Noi avem procese de vânzare, structurate bilateral, cu negocieri directe și exclusivități. Metodele prin care îți pui pe piață ceea ce ai creat la momentul pe care îl consideri oportun, diferă. Nu există un răspuns pentru toate. Observăm cum procesul prin care vinzi poate influența foarte mult rezultatul.

De asemenea, suntem alături de clienți la cumpărare și se întâmplă asta chiar și aceeași industrie. În anumite industrii este evident, având încredere în inteligența clienților, că este bine și să vinzi, dar și să cumperi. Depinde în ce ciclu te afli și ce planuri ai.

Cred că tot ciclul dintre criza precedentă și ultima, acum are un moment de creștere, de parteneriat și probabil că am mai văzut așa ceva în anul 2000. Este un moment foarte bun pentru piața de tranzacții din România.”

Ce te face optimist?

„Noi gândim pe termen lung și lucrurile vor sta bine. Noi avem un mandat de a da următoarei generații compania noastră în cea mai bună formă. Suntem mai mulți angrenați în această idee și unii dintre aceștia nu îi cunoaștem și nu s-au născut. Viziunea aceasta ne dă o așezare în momentele cele mai dificile. Un motiv de optimism pentru mine este noțiunea de contribuție pe care am văzut-o în perioada aceasta recentă. Mulți oameni s-au gândit în termeni de a contribui cu ceva înainte să se întrebe ce câștigă.”

RUDOLF VIZENTAL – CEO Roca Investments

Ce nevoi au companiile românești și antreprenorii români?

“În România doar 30.000 de companii din numărul total au o cifră de afaceri de peste 1 milion de euro. Vârful sunt corporațiile. Zona de mijloc este reprezentantă de companiile antreprenoriale românești. Zona de mijloc, zona antreprenorială cu care noi intrăm în interacțiune, este o zonă de dificultate continuă. În această zonă există trei mari elemente care ar trebui să se suprapună: o motivație, o direcție și bani.”

E un moment bun de cumpărat sau de vândut?

“E acel moment în care mai multe forțe din mai multe direcții acționează în același timp. Spunem că e vorba de o speculație a momentului. Investițiile se fac întotdeauna pe termen lung. La nivel antreprenorial există câteva bariere pentru care se întâmplă mai puține tranzacții. Mă refer la această liberă circulație a investitorilor. Din cauza pandemiei investitorii au circulat mai puțin. Antreprenorii aduc în tranzacții un element în plus și anume emoție, care poate să fie o barieră în ceea ce privește tranzacțiile. Și nu în ultimul rând acest apetit care există pentru piața de capital, pentru burse, care a deschis apetitul antreprenorilor pentru această piață, care oricum lipsește din cultura noastră.”

Ce te face optimist?

“Optimismul prefer să mi-l găsesc din interior, din sensul pe care îl găsesc din ceea ce fac, din selfconfidence-ul pe care îl găsesc înăuntru.”

ALEXANDRU MIHAI – Managing Partner Nordis Group

Ce nevoi au companiile românești și antreprenorii români?

“Noi fiind o companie antreprenorială am considerat tot timpul că e nevoie de foarte multă pasiune, curaj și de hărnicie. E vorba de foarte multă muncă. Pur și simplu muncă. Adică mai multe ore la birou, implicare etc.

Noi am crescut incredibil de mult în ultimii doi ani și jumătate și am făcut asta venind cu noul model de business. Multă vreme am construit imobile rezidențiale cu foarte puține facilități. În momentul în care am ieșit ca mentalitate din ideea de a face doar apartamente, de a construi și a vinde doar metri pătrați și am mers către ideea de a vinde statut special, emoție, ceea ce facem noi acum prin conceptele noastre, atunci totul a sărit în aer pentru noi. Vânzările au fost mult mai mari, interesul clienților a crescut incredibil de mult.”

Ce te face optimist?

“Eu aș pune accept pe a vedea oportunitatea și partea pozitivă în orice. Spre exemplu, inflația care crește. Partea pozitivă este că oamenii trebuie să-și păzească banii. Cum pot face asta? Achiziționând asset-uri.”

FORBES INTERSTITIAL: BEN LAIDLER – eToro’s GLOBAL MARKETS STRATEGIST

Cum vedeți că vor reacționa investitorii?

„Au reacționat la fel ca noi toți, unii s-au panicat și alții nu. Această criză a fost șocantă și ne-a amintit din puncte de vedere investițional să nu ne panicăm, să investim pe termen mediu și lung și să ne documentăm. Dacă s-a făcut acest lucru s-a putut profita de piața globală. Marea majoritate a făcut acest lucru și de aceea ne aflăm în situația de astăzi când guvernele și băncile centrale au răspuns foarte rapid și au oferit mult sprijin pentru o revenire.”

Care este viziunea Europeană?

„Orice criză este diferită. Ceea ce a fost diferit în această criză au fost măsurile de răspuns, care au fost mai rapide, în timp ce în criza financiară anterioară a trecut peste un an. Răspunsul a fost mult mai mare, deși a variat pe glob. Dacă ne uităm la SUA guvernul a cheltuit de 10 ori mai mulți bani în primele luni de criză decât în întreaga criză anterioară. Răspunsul a fost de asemenea mult mai coordonat și mă refer atât la guverne cât și la băncile centrale.

Și acest lucru a fost crucial în ceea ce privește succesul pe care l-a atins. Recesiunea medie este de 2 ani dar această recesiune a fost de 2 luni. Desigur încă recuperăm dar per total a fost total diferit.

Acum avem aceste fonduri care pentru prima dată în ultimii 15 ani Europa va crește mai rapid decât SUA pentru următorii 3-4 ani. Și vedem acest lucru în profiturile corporațiilor de astăzi. Profiturile per total au crescut în Europa în semestrul doi cu 140%, cu 50% mai mult decât în SUA.”

Ați spus că Europa va lua cârma. Acest lucru se aplică și în privința energiei și tranziției?

„Europa se află în frunte în privința tranziției în mod clar. Are cea mai mare și transparentă piață de carbon din lume și această piață se globalizează. Nu numai că Europa încearcă să o extindă în mai multe sectoare din interiorul Blocului Comunitar, dar pun și o taxă pe carbon.”

 SESSION III – FUTURE OF WORK IS ALREADY HERE

MARIA HOSTIUC – Head of Studio Experience Cognizant SoftVision 

Activam de un an și jumătate de acasă, iar acest lucru a fost un experiment. Chiar și înainte de 2020 eram obișnuiți să lucrăm așa, fiindcă avem colegi în Argentina și alte țări de pe glob.

(…) Ne-am uitat să vedem ce vor angajații noștri. Am intrat într-o era a leadershipului ematic. Am descoperit că după ce ne vom întoarce într-o nouă formă de realitate va fi una hybridă (…) dar avem nevoie de birouri în continuare pentru a lucra colaborativ.

(…) Nu ne-am gândit să reducem numărul de locuri sau capacitate, ci am investit în spații colaborative.  Am investit în desginul birourilor și în software, iar astfel a ieșit conceptual conceptul Head of Studio Experience.

Activăm într-un sector în care se lucra deja de acasă dinainte de pandemie, iar acest lucru nu reprezentat o surpriză pentru noi. De altfel, nu ne-a surprins nici faptul că oamenii au nevoie de birouri în continuare.

Companiile se duc acum într-o cultură organizațională care vrea să țină oamenii aproape.

Noi am fost răsfățații în acest domeniu. Am vazut că ne putem schimba, eu însămi sunt într-un rol care asta presupune, și am să-l citez pe Leslie Szamosi: „îți trebuie un om pentru a începe schimbarea”.

În viitor, orice companie va fi o companie de digital sau software indiferent de competențele sale, fiindcă în această direcție ne îndreptăm.

IRINA MUNTEANU – Director General Adjunct Apa Nova

Suntem o companie mare si majoritatea salarițior lucrează pe teren. Totuși, pentru noi nu a fost o surpriză, fiindcă am implementat sistemul de telemunca înainte de criză. Avem 500 de salariați din 1800, care lucrează prin rotație în telemuncă.  

Ne-am continuat business-ul ca și până acum și ne-am concentrat pe digitalizare. Suntem o companie matură care poate să treacă ușor prin orice criză majoră.

Este foarte impotant acest sistem hibrid, dar nu poți conduce un intreg business din acasă, în spatele unui calculator.

Am încercat să comunicăm cât mai bine cu angajații, să organizăm întâlniri, să reluam activitățile din cadrul companiei (meciuri de fotbal…etc) pentru a trece mult mai ușor peste această perioadă dificilă.

Singura constanta care ne definește acum este schimbare. Am trecut cu bine peste această criză și am oferit stabilitate clienților nostri, iar asta reprezintă o doză de optimism pentru noi.

CORNEL FUMEA – Board Member Theta Furniture & More

Sunt tot felul de stimulente și fonduri pentru a-ți redecora biroul de acasă. Din punct de vedere al productivității sunt mai multe categorii de angajați care se bucură de lucrul de acasă.

Tinerii necăsătoriți și/sau fără copii se bucură de work from home și sunt mult mai productivi așa, dar cei care au copii este poribil să nu fie la fel de productivi.

N-aș putea spune că lucrul de acasă este la fel pentru fiecare dintre noi.  (…) Există scaune relaxante în functie de durata pe care o petreci pe el, dar oricât de confortabil ar fi trebuie sî te mai și ridici.

Noi, ca și furnizori de servicii, am resimțit foarte mult pandemia în  2020, dar anul acesta cifra noastră de afaceri se va dubla, chiar și în  contextul valului 4, iar din acest motiv credem că este o provocare și o oportunitate de a crește în același timp.

Cu toate aceste impedimente și provocari nu văd de ce nu am crede în continuare că provocările care vor urma vor genera oportunități pentru investitori, companii și angajati.

Condițiile de pe piață actuale înregistrează o creștere continua – ca nivel de finanțări pentru proiecte viitoare.

BOGDAN GUBANDRU – Head of Investment Crosspoint Real Estate

Ca să ne uitam înainte la ce va urma, aș da inapoi timpul cu un an si jumatate pentru a ne uita cum am fost. Am văzut tot felul de reacții și alternative pe care oamenii le-au căutat la modul de lucru uzual.

Un an si jumătate mai tarziu, am invatat, suntem în această situație hibridă prin care combinăm munca de la birou cu cea de acasă. Situația nu este unitară sau uniformă, fiecare caută să își găsească modul optim de a lucra în businessul său. La fel se întampla și înainte de criza sanitară. Sunt anumite lucruri pe care nu le poti face remote.

(…) Cand a venit criza sanitară erau o mulțime de tranzacții pe piață, marea surpriză a fost ca acestea au fost duse la final. Și eu am fost implicat în două, iar fiecare investitor încerca să vadă un orziont în fața sa.

Dacă ne uităm la viitorul apropriat, oamenii sunt într-o mică expectativă. Ce a fost mai rau este în spatele nostru, iar lumea este mult mai pregatită pentru a gestiona aceste lucruri de acum înainte.

Avem motive să fim optimiști: nu este o criză financiară. Pare că ce a fost mai greu a trecut. Avem mai multă experiență, suntem capabili să ne adaptăm la realitățile noastre și suntem capabili să ne adaptăm.

MIHAI PĂDUROIU – CEO Office Division One United Properties

Cum vedeți lucrurile în România în ceea ce privește sectorul de office?

“Piața de birouri se transformă fundamental. Asta e clar. La nivel mondial și evident și în România. Cu toate acestea, pe termen lung transformarea noi considerăm că este benefică pentru că în primul rând crește ca prioritate pe agenda companiilor datorită acestei nevoi de adaptare la noua realitate.

Birourile au devenit o prioritate în strategia companiilor pentru a pregăti revenirea angajaților. Impactul a  fost destul de puternic pentru că toate tranzacțiile și toate deciziile din jurul sectorului de birouri au fost amânate. Dar, pe măsură ce companiile au înțeles impactul crizei sanitare, au început să regândească strategii noi, pentru a putea lucra în continuare și pentru a asigura această cultură care este esențială.

Anul acesta am observat o evoluție pozitivă a cererii față de anul trecut. Începem să ne apropriem de cifrele din 2018-2019. Am observat o maturitate în rândul companiilor față de noua realitate. Noi la nivelul portofoliilor am avut o evoluție foarte bună și anul trecut și anul acesta.

Am observat că pentru viitor companiile pun mai mult accent pe calitatea biroului, un aspect care intrase pe un loc secundar.Acum conteaza foarte mult calitatea.

Pentru ce va urma noi suntem foarte optimiști, avem o poziție pe termen lung foarte deschisă și favorabilă pe segmentul de birouri.

Consider că majoritatea companiilor au adoptat o poziție pe termen lung și nu au cedat în fața presiunii.

Companiile au înțeles și înțeleg cât de important este mediul de lucru, cât de importantă este locația clădirii, certificările. Au înțeles că nu mai pot să cheme angajații într-o clădire fără certificare, pentru că ei sunt reticenți, cel puțin din punct de vedere sanitar.“

ANDREEA MINUȚĂ – Director Executiv Divizia de abonamente Rețeaua de Sănătate REGINA MARIA

Pentru noi această pandemie, pe lângă șocul pe care ni l-a oferit, ca tuturor, ce-i just, a venit cu multe oportunități. A fost perioada propice să accelerăm proiectul telemedicinei, pe care-l aveam de ceva vreme în plan, însă nu găseam momentul oportun ca să-l lansăm oficial. Așa am ajuns ca numai în zece zile să punem pe picioare clinica virtuală. Acesta a fost cea mai mare realizare a noastră în anul pandemic. Și, este de specific că am înregistrat foarte multe consultații virtuale în această perioadă. De asemenea, această perioadă ne-a făcut să înțelegem pe deplin importanța sistemului de digitalizare, astfel că decis continuarea dezvoltării acestui segment.

În prezent, avem peste 600.000 de abonați. (…)Ce am simțit anul trecut pot spune că nu am simțit niciodată de când lucrez în această companie. A venit un val de solidaritate din partea multor companii (angajatori) care au pus pe primul plan sănătatea angajaților lor, investind semnificativ în programele de wellbeing.

Din 2019 am simțit din partea clienților noștri o dorință de a se implica în acest sector destinat stării de bine a angajaților lor, însă, iată că, pandemia aceasta a accelerat și dezvoltarea acestei industrii.

În ceea ce privește alegerea modului de lucru pentru fiecare dintre angajații noștri, trebuie să avem în vedere efectele pe care le are un mod de lucru extrem într-o zonă sau în cealaltă, în sensul că nu trebuie să ne axăm numai pe lucrul remote sau numai pe a lucra de la birou. Trebuie să găsim soluția optimă cu privire la modalitatea de lucru, pentru că în ultima perioadă s-au semnalat foarte multe cazuri în care mulți angajați au dezvoltate unele forme de anxietate din cauza aceast

LESLIE SZAMOSI – Prof, MBA Director City College