Strategia militară, ce urmează să fie aprobată în ședința de guvern de joi, preia din strategiile anterioare o serie de elemente de continuitate, în special în ceea ce priveşte garanţiile de securitate oferite de apartenenţa la NATO, UE şi parteneriatele strategice, de abordare a riscurilor şi ameninţărilor în context aliat, de continuare a programelor de înzestrare esenţiale şi a planurilor de transformare a structurii de forţe.
Concomitent, noua strategie subliniază necesitatea inovării, adaptării şi implementării unor obiective pe liniile de efort ce ţin de capacitatea de reacţie a unităţilor, organizarea pe timp de pace şi de război, digitalizare şi utilizarea noilor tehnologii, se arată în nota de fundamentare a proiectului.
De asemenea, documentul vizează „determinarea unor obiective realizabile şi asumarea responsabilităţii pentru îndeplinirea acestora, respectiv obiective ce pot fi finalizate până în anul 2024, şi anume consolidarea capacităţii de reacţie a unităţilor stabilite prin ordin, modernizarea sistemului de învăţământ, a sistemului de pregătire a rezervei, a sistemului medical şi adaptarea cadrului juridic necesar îndeplinirii misiunilor la pace, criză şi la război”.
„Complementar, liniile de efort importante se referă şi la construirea capabilităţilor cu dublă utilizare (dual-use), la sprijinul acordat dezvoltării industriei naţionale de apărare, care să susţină aceste capabilităţi, precum şi la dezvoltarea culturii de securitate şi a unei noi mentalităţi, în care Armata, ca principal liant al capacităţii şi unităţii statului în situaţii de criză, prin acţiunile sale, este responsabilă pentru rezilienţa naţională”, se mai arată în document.