Decarbonizarea este conceptul cheie în strategia europeană privind neutralitatea climatică. Eforturile statelor membre de a reduce intensitatea folosirii carbonului, respectiv scăderea cantității de emisii de gaze cu efect de seră prin arderea combustibililor fosili, se regăsesc în diferite inițiative și planuri. Ba mai mult, se remarcă utilizarea din ce în ce mai activă a surselor de energie regenerabilă, care produc acum o treime din toată capacitatea de energie la nivel mondial. Schimbarea de paradigmă este vizibilă și în cadrul industriei auto, unde marii producători și-au impus ținte ambițioase: Opel urmează să vândă vehicule 100% electrice în Europa începând din 2028, în timp ce Grupul Volkswagen (VW) intenționează să vândă 60% mașini electrice în Europa începând din 2030 și 50% la nivel global. De asemenea, VW Audi vizează stoparea producției motoarelor tradiționale cu combustie începând din 2033, iar Jaguar a anunțat, la rândul său, că mașinile sale urmează să fie 100% electrice începând din 2025. Ford și Volvo vizează anul 2030 pentru a-și retrage motoarele pe benzină sau diesel din ofertă în Europa.
Există, bineînțeles, mai multe surse de energie din surse regenerabile. Una dintre ele este hidrogenul curat, produs prin electroliza apei folosind electricitate (din surse regenerabile), fără să emită gaze cu efect de seră în timpul producerii. România se poziționează pe locul patru în clasamentul țărilor cu potențial în producerea de hidrogen, potrivit Hydrogen Europe, și ar putea atrage investiţii de până la 775 de milioane de euro pe termen lung în unităţi de electroliză a hidrogenului, cu o capacitate de 1.500 MW.
“Hidrogenului drept combustibil ar putea lansa industria. Producția de hidrogen din surse nucleare este una dintre producțiile cu cea mai mare eficiență“, arată Cosmin Ghiță, CEO Nuclearelectrica. Energiile regenerabile ar putea furniza o parte semnificativă din mixul energetic european până în anul 2050, iar hidrogenul ar putea reprezenta între 20-50% din necesarul de energie în transporturi și între 5-20% în industrie. “Este un lucru cert că vom asista în viitor la creșterea utilizării gazului verde (biogaz, bio-metan, hidrogen), însă această evoluție depinde, în mare măsură, de politicile care vor fi implementate pentru a diminua amprenta de carbon. Aceste tipuri de gaz verde prezintă avantajul de a fi ușor de înmagazinat, iar distribuția și transportul acestora se pot realiza, în mare parte, prin infrastructura existentă. În ciuda acestor avantaje, este nevoie de timp că aceste surse să ocupe o pondere importantă în mixul energetic“, consideră Eric Stab, Chairman & CEO – ENGIE România.
Potrivit analizei ”The green hydrogen economy. Predicting the decarbonisation agenda of tomorrow”, realizată de PwC, cererea pentru hidrogen verde la nivel global ar putea varia de la 150 la 500 de milioane de tone metrice pe an până în 2050. În ceea ce privește costurile de producţie, ele se vor reduce cu aproximativ 50% până în 2030, însă rata de scădere va încetini până în 2050. “Dacă biogazul și bio-metanul au premise de dezvoltare rapidă, chiar și pe termen scurt, dat fiind potențialul de deșeuri organice din surse agricole sau municipale pe care țara noastră îl are, hidrogenul verde, având costuri asociate de producție de 2-3 ori mai mari și o dezvoltare condiționată de progresul în materie de electrolizori, trebuie văzut ca o energie alternativă pe termen mediu și lung“, punctează Eric Stab.
Din punct de vedere legal, Legea 155/2020, care vizează creșterea gradului de racordare la nivel național, și Legea 214/2020, care prevede un program pentru dezvoltarea de rețele inteligente la nivel național, nu impun, însă, adaptarea rețelelor existente și/sau viitoare la posibilitatea de a transporta hidrogen, arată Future Energy Leaders (FEL) într-o analiză. Așa cum menționează Eric Stab, “în producția de hidrogen verde, suntem la început de drum și va fi necesar un timp până când această soluție va fi dezvoltată pe scară largă.”
Cu toate acestea, Cosmin Ghiță crede că România are toate șansele să se poziționeze drept un important producător de hidrogen, iar Nuclearelectrica a întreprins acțiuni în vederea acestui obiectiv: “Am început să evaluăm posibilitatea producției de hidrogen. Avem chiar și un proiect depus în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în acest sens și studiem noile tehnologii nucleare”. La rândul său, Chimcomplex a anunțat construirea unei capacități de producție a energiei din hidrogen pe platforma Oltchim Râmnicu Vâlcea, în urma unei investiţii cuprinse între 500 de milioane şi 1 miliard de euro din fonduri europene, prin Green Deal şi Fondul de Eficienţă Energetică, potrivit lui Ştefan Vuza, proprietarul combinatului petrochimic.
De asemenea, Hidroelectrica vizează, printr-un parteneriat cu Verbund, să producă hidrogen „verde“, utilizând un mix de energie curată (eoliană off grid şi hidro on-grid). Hidrogenul rezultat ar fi înglobat într-un ulei mineral şi transportat pe Dunăre către ţări parte a programului Transnaţional Dunărea Interreg, precum Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Slovacia, Muntenegru, Serbia. Complementar, Romgaz şi Petrom au în vedere dezvoltarea unui proiect comun prin care să producă hidrogen într-un parc eolian din Dobrogea.
Recent, a fost semnat un memorandum privind înlocuirea combustibililor fosili cu hidrogenul, în procesul de fabricație industrială. Companiile implicate în proiect sunt Liberty Steel, fostul Sidex Galați, corporația de inginerie MTAG Switzerland, centrul de cercetare și dezvoltare ICSI Râmnicu Vâlcea și grupul de servicii energetice Adrem, sub coordonarea Centrului Român al Energiei (CRE). „Trebuie să reinventăm şi să decarbonizăm rapid producţia de oţel, deoarece nevoia de a ne reduce emisiile devine din ce în ce mai presantă un fundal al creşterii cererii globale pentru produsele noastre şi a presiunii legislative pentru a deveni neutru în materie de emisii de dioxid de carbon. Hidrogenul verde şi fabricarea oţelului cu hidrogen au potenţialul de a rezolva această problemă”, spunea Sanjeev Gupta, fondatorul Liberty House Group și președinte al GFG Alliance, în cadrul evenimentului de semnare a înțelegerii.