Astfel, guvernul a mutat fonduri europene de 207 milioane de euro de la Măsura 3 la Măsura 2, decizie pe care Florin Jianu, președintele CNIPMMR, nu o sprijină.
“Nu este o decizie bună. Măsura 2 se adresa unui tip de nevoie, care însemna capital de lucru, în timp ce Măsura 3 însemna câștigarea competitivității. E o decizie pe care noi nu o sprijinim și nu suntem de acord cu felul în care a fost construită”, a declarat acesta pentru Forbes România.
Anterior, guvernul a mai mutat 209 milioane de euro de la Măsura 3 la Măsura 2, pentru că OUG 199/2020 permitea mutarea bugetului între cele 3 măsuri ale schemei de ajutare de stat COVID-19. La mijlocul lunii iunie, Ministerul Economiei a susținut că avea nevoie de o nouă OUG de modificare a OUG 130/2020 pentru a lua toți banii de la Măsura 3 și pentru a o desființa.
„Măsura 3 va fi relansată cu sume provenite în totalitate din REACT – EU. Măsura 3, în varianta prezentă, va fi anulată din cauza suspiciunilor de fraudare, confirmate de DNA, prin începerea unei urmăriri penale în rem. Beneficiarii care au depus cereri de finanțare în cadrul Măsurii curente nu vor fi restricționați prin criterii de eligibilitate să își redepună aplicația în vederea obținerii de granturi”, a declarat Ministerul Economiei.
Deși la Măsura 3 se înscriseseră un număr de 27.736 de aplicanți, cu solicitări în valoare totală de 15.889.215.181 lei (de 6 ori mai mult decât bugetul disponibil), Ministrul Claudiu Năsui a blocat procedura și a sesizat DNA pentru suspiciuni de fraudă.
În plus, concluziile Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), după analiza Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), arată că valoarea totală a măsurilor de dezvoltare/susținere a sectorului IMM-urilor se situează sub nevoia reală de finanțare a acestora.
“Prin însumarea finanțărilor prevăzute în PNRR pentru mediul de afaceri (nu exclusiv pentru IMM-uri), rezultă o sumă de aproximativ 1,3 miliarde de euro, spre deosebire de 5,1 miliarde de euro care, conform studiului PwC invocat de către autorități în PNRR, reprezintă valoarea reală necesară a fi direcționată către IMM-uri”, se arată în raportul CNIPMMR.
Potrivit lui Florin Jianu, măsurile propuse de CNIPMMR prevedeau sprijinul a 180.000 de IMM-uri.
“Ceea ce propuneam noi era un voucher de digitalizare care să ajungă la 100.000 de firme, în valoare de 5.000 de euro. Un alt instrument pe care l-am propus a fost crearea unui program național de sprijin a start-up-urilor, România Technation, care să însemne aproximativ 50.000 de startup-uri noi create, și circa 30.000 de IMM-uri care să vină din două direcții: o direcție prevede un upgrade a programului IMMINVEST, adică statul să vină cu o parte de grant, dar și cu o parte de împrumut”, mai spune Florin Jianu.
Acest proiect, președintele CNIPMMR susține că reprezenta de fapt un sprijin pentru acele IMM-uri care nu sunt bancabile și care nu au putut beneficia de programul IMMINVEST.
“Am propus acest proiect pentru că aproape toate IMM-urile care erau posibile să ajungă la IMMINVEST au cam luat banii. Și acum noi trebuie să trecem alte IMM-uri care nu sunt bancabile, în această zonă a bancabilității. Și cum facem acest lucru? Folosești partea de grant pentru echipamente, utilaje, iar după aceea vii în garanție pentru o zonă de împrumut. Și aici aveam câteva zeci de mii de IMM-uri și un fond național de investiții de tip equity, care să aducă iarăși o valoare adăugată”, continuă Jianu.
Iar pentru fondul de investiții, propunerea CNIPMMR a fost ca acesta să meargă prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, care e deținut 100% de statul român.
Recent, Florin Jianu a mai declarat într-o conferință de presă că finanţarea IMM-urilor prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este cea mai mică din toată Uniunea Europeană, atât timp cât doar 0,04% din totalul companiilor mici şi mijlocii din România vor primi sprijin din fondurile europene alocate.
Și dacă acest procent nu crește, președintele CNIPMMR subliniază că impactul va fi unul limitat, adică nu se vor crea acele reforme, iar lucrurile vor stagna.
“Vom fi cam în aceeași situație în care am fost și în punctul t0, în care am plecat înainte de PNNR. Dacă vrem să creem două reforme majore și anume crearea de mai multe IMM-uri la mia de locuitori, măcar să ajungem și noi spre medie (suntem în acest moment la 30 și media europeană este la 64) și să trecem mai multe IMM-uri în zona bancabilă (noi avem 3 din 10 și să ajungem măcar la 5-6 din 10), atunci facem reforme”, a mai precizat executivul pentru Forbes România.
Așadar, fără o finanțare adecvată, IMM-urile nu vor avea acel nivel de competitivitate de care România are nevoie.
“Dacă vrei competitivitate trebuie să investești mult și să ai niște ținte majore. Încet-încet lucrurile încep să se redreseze, dar nu în ritmul la care ne-am fi așteptat”, atrage el atenția.