Prima ediție a evenimentului Forbes Best Cities For Business debutează la Craiova și reunește factorii de decizie locali, precum și reprezentanții întregii comunități de business, pentru a aborda toate aspectele mediului de afaceri din zona respectivă, de la provocări și dificultăți (normale sau determinate de această perioadă fără precedent), până la oportunitățile oferite de fiecare zonă în parte și de autoritățile locale respective.
Iată cele mai importante declarații ale acestora:
Lia Olguța Vasilescu, primarul Municipiului Craiova
Trei lucruri esențiale pentru Craiova, pentru a-și maximiza potențialul potențialul economic.
“În sfârșit, în anul 2017, am început drumul expres Pitești-Craiova, bineînțeles în partea de licitație, documentare, și construcție, iar asta ne ajută foarte mult; faptul că la sfârșitul acestui an se preconizează că avem centuri ocolitoare de la Balș și de la Slatina – ne ajută foarte mult, și pe noi, și pe investitorii din zona noastră.
Niciun oraș din România, și oricum foarte puține din Uniunea Europeană, acordă facilitățile pe care noi le avem în parcurile industriale pentru investitori. Avem două parcuri industriale care sunt pline, s-au semnat contractele cu investitorii și suntem forțați să deschidem alte 5 parcuri industriale în colaborare cu Consiliul Județean Dolj.
Vorbim, de asemenea, despre 40 de hectare care se află în apropierea fabricii Ford și pe care le punem la dispoziție pentru toți partenerii Ford. Putem să punem la dispoziție investitorilor terenuri, cu taxe locale zero, cu utilități trase până la poarta fabricii și, de asemenea, cu un cost al terenului foarte jos.
Deși rata șomajului este ridicată, investitorii își vor găsi forță de muncă plătită cu 20% mai puțin decât în restul țării. Ceea ce este un dezavantaj pentru noi este un avantaj pentru investitori.
Un indicator relevant pentru orașul Craiova
Dintre orașele din România suntem pe primul loc ca absorbție de fonduri europene și județul Dolj este pe locul cinci. (…) Ne propunem ca, în următorii 4 ani, să avem 3 parcuri noi, vorbesc de mediu, nu mă refer la parcuri industriale, vorbesc de zeci de hectare pe care vrem să le impadurim.
Craiova nu are o problemă mare cu șomajul, suntem undeva la 1%, însă județul Dolj are o problemă mare – ajunge peste media pe țară, undeva la 8%. Suntem singurul oraș din România care la ora acutală are un centrul de afacei deschis în Marea Britanie și a relocat deja anumite firme din Marea Britanie.
Ne propunem în continuare să fim numărul unu să la absorbția de fonduri europene.
Ford ne-a ajutat extraordinar de mult. Cred că, dacă n-ar fi fost Ford la Craiova, nu am fi putut discuta despre acest drum expres Pitești-Craiova.
Gabriel Vlăduț, Președinte Camera de Comerț Dolj
Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă mediul de afaceri din Craiova?
“Reindustrializarea. Craiova era în urma cu mulți ani orașul care producea aproape tot, mai puțin nave fluviale.
Produse cu valoare adăugată mare. Porduse și servicii pentru export. Da, producem și în Craiova și în județul Dolj, dar nu în totalitate cu valoare adăugată.
De asemenea, în parcurile industriale, dar și în incubatoarele tehnologice și de afaceri de a se produce în Craiova, în județul Dolj, noi produse care să fie transferate mediului de afaceri.
Craiova este pe locul 5 în țară în industria IT. Dar, nu avem încă o firmă brand locurile 1-5 în lume care să aibă sediul aici, motiv pentru care universitatea din Craiova are capacitatea de a realiza studenți și ulterior absolvenți cu cunoștiințele adecvate pe necesitățile firmelor.
Mediul și deșertificarea. Este o preocupare pentru a găsi soluții la problema aceasta”.
Dar în ceea ce privește fondurile europene, cum vedeți această perspectivă?
“Din păcate senzația mea este ca din nou va trece, pentru a folosi resursele locale, un tren pe lângă noi și nu vom putea să ne urcăm în vagoane. În continuare am această senzație.
Fondurile în momentul de față sunt uriașe, dar sunt teoretice. Acestea vor putea fi atrase numai prin coerență. Din coerența aceasta trebuie să facem și eficiență, astfel încât fondurile să lucreze pentru competitivitate, pentru valoare adăugată. Nu sunt provocări ușoare. Și mediul de lucru s-a schimbat și trebuie din mers să ne adaptăm”.
Care ar fi un motiv de optimism în următoarea perioadă?
“Optimismul vine din oameni și din antreprenori. Aceștia tot timpul au depășit prin ei înșiși. În toată această perioadă am realizat multe materiale pe care le-am pus de comun acord cu colegii noștri din toate județele țării și le-am pus pe masa Guvernului la solicitarea acestuia. Aproape nimic din ce i-am prezentat Guvernului nu s-a implementat.
(…) Mă bazez pe antreprenori, pe spiritul acestora de a depăși greutățile și cel mai mare lucru care se poate întâmpla este să fie lăsați să-și facă treaba așa cum aceștia și-o gândesc.”
Alina Țâru, Brewery & Central Quality Manager Fabrica HEINEKEN Craiova
Care este cea mai mare provocare cu care vă confruntați?
Înainte să vorbim despre provocările cu care ne confruntăm, este necesar să ne focusăm și să enumerăm lucrurile pozitive, și aici aș evidenția interesul autorităților locale în ceea ce privește promovarea producției locale. Este un lucru mai mult decât benefic, mai ales că, în prezent peste 70% din materiile prime pe care noi le utilizăm în fabricarea berii provin din producția locală, dar ne dorim să creștem acest procent.
Care sunt principalele noastre provocări? În acest moment, avem nevoie de resurse energetice, de apă și în special avem nevoie de resursă umană. Deoarece suntem o companie sezonieră, deschidem deseori poziții noi și de mai bine de doi ani ne confruntăm cu probleme privind procesul de recrutare.
Acestea sunt cumva lucruri care nu țin de noi, mai ales că în HEINEKEN, de cele mai multe ori, noi acționăm atunci când întâmpinăm diverse provocări prin dezvoltarea și implementarea de programe interne dedicate angajaților noștri.
Cum facem să atragem sume importante care să provină din fonduri europene?
Din acest punct de vedere perspectiva noastră este optimistă în sensul în care în calitate de companie privată, noi suntem practici. Ce înseamnă acest lucru? Investim și inevitabil, după o anumită perioadă de timp, vine și returul investiției, care se resimte ca o evoluție pozitivă a companiei. Fondurile europene reprezintă o opțiune și pentru noi mai ales că ne dorim să le utilizăm în zona de sustenabilitate și sprijin în ceea ce privește susținerea comunităților.
În prezent, dacă vorbim de energia electrică noi mizăm de mult timp în fabrica noastră pe resursele regenerabile în ceea ce privește electricitatea…provocarea care se impune din acest punct de vedere și la care lucrăm vine din partea energiei termice, pe care vrem să o încadrăm curând și pe ea la categoria puncte sustenabile bifate. Și aici întrevăd o oportunitate în a atrage fonduri europene și să dezvoltăm parteneriate în acest sens.
Care este motivul dvs. de optimism pentru următoarea perioadă?
Există un șir de evenimente care ne oferă un mare motiv de optimism și anume: evoluția pozitivă epidemică, relaxarea unor măsuri…ca de exemplu, deblocarea sectorului HoReCa. Și, una peste alta suntem bucuroși că începem să ne vedem produsele la diverse evenimente sociale.
Ce v-ați dori de la autoritățile locale?
Mi-aș dori ca administrația locală să continue acest plan bun de comunicare și de a oferi suport mediului de afaceri local.
Radu Zlatian, Director de cercetare-dezvoltare Softronic
Despre sectorul feroviar și provocările business-ului
Cererea în România, în ciuda faptului că sectorul de mașini feroviare îmbătrânește, este din ce în ce mai mare.
Toată atenția a fost acordată căii rutiere, întrucât calea rutieră este mai operativă.
În domeniul feroviar s-au întâmplat mai multe lucruri negative, dar este foarte greu ca după 30 de ani să repari ceva. Noi a trebui să ne descurcăm, ca business-ul să funcționeze și a trebuit să ne adaptăm strategia pentru exporturi.
Lucrurile nu sunt simple pentru o întreprindere mică care și-a- construit propriul sistem de calitate. Lucrurile astea au necesitat niște eforturi extraordinar de mari și pasiunea și dedicarea unora dintre salariații noștri au făcut ca întreprinderea să se afle la ora actuală printre așii producătorilor de mașini feroviare și locomotive din Europa. Ne aflăm cam pe locul 4 pe scara competiție, având în vedere că ne referim la capacitatea de producție, nu la calitate.
Calitatea produsului nostru este bună, nu foarte bună. Produsele noastre au intrat pe piața suedeză, o piață extraordinar de complicată și prețioasă față de Ungaria sau Slovacia. În continuare încercăm să acoperim și piața din Bulgaria, care este mai aproape de noi. Pe de altă parte, problemele noastre sunt legate de fluxul de dezvoltare, pentru că în momentul în care elaborezi un produs, este complicat, de la specificația cerută până la managementul produsului respectiv. Este vorba de fluxuri de proiectare, de validare a proiectelor, și punerea în aplicare și controlul. Controlul este un brand.
La ora actuală provocările noastre sunt legate de mai multe chestiuni generale pentru orice întreprindere: digitalizarea. Mai avem de lucrat în acest domeniu. Această eră a digitalizării în care am intrat de mai mulți ani ne crează mai multe probleme legate de impactul asupra condițiilor de muncă și persoanelor care ocupă locurile respective.
Din punct de vedere al eficienței energetice, avem câteva probleme care trebuie rezolvate. În momentul de față derulăm un proiect din fonduri europene pentru a rezolva aceste probleme.
O altă provocare este legată de tranziția către o economie lipsită de poluare. (..) Nu producem deșeuri toxice, dar ne îngrijorează faptul că există deșeuri metalice.
Creșterea productivității este una dintre preocupările foarte importante ale unei organizații economice. (…) Productivitatea nu e posibilă decât prin automatizare, prin adoptarea unor tehnologii superioare.
O altă provocare este legată de pandemie. Nu am avut foarte mari probleme, nu majore, dar aceste urmări se văd, au un impact. După cum știți, în India se petrece ceea ce se petrece cu acest virus, iar prețul oțelului a explodat, a ajuns la un nivel aproape dublu față de cum era acum două luni. (…) Cuprul a crescut de două ori și ceva.