Impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și scumpirea combustibililor, pe fondul ascensiunii cotației petrolului, au fost doar parțial contrabalansate de influențele dezinflaționiste venite de pe segmentele LFO și produse din tutun, precum și din decelerarea inflației de bază.
“S-a observat că rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să descrească conform așteptărilor în trimestrul I, coborând la 2,8% în martie, de la 3,3% în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate”, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naționale a României.
Totodată și de pe segmentul serviciilor au venit presiuni ușoare în sens descendent, acestea fiind atribuibile prioritar temperării deprecierii în termeni anuali a leului în raport cu euro, în timp ce subcomponenta mărfurilor nealimentare a generat mici efecte de sens opus, decurgând probabil din cererea solidă de asemenea bunuri, dar și din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.
“Rata anuală a inflației este așteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului țintei în a doua parte a anului curent, până la 4,1% în decembrie 2021, față de 3,4% în prognoza precedentă, pentru ca în debutul anului viitor să revină, dar să și rămână ulterior în jumătatea superioară a intervalului – în apropierea nivelului de 3,0% –, ușor peste valoarea de 2,8% anticipată anterior pentru luna decembrie 2022”, mai precizează sursa citată.