În acest scop, a adunat o armată de 80.000 de oameni, a construit o nouă flotă și a tocmit un inginer de tunuri pe nume Orbán, posibil maghiar din Brassó (Brașovul românesc de astăzi), să creeze o nouă artilerie pentru armata sa.
Orbán își oferise înainte serviciile mai întâi la Constantinopol, dar împăratul a refuzat propunerea. La cererea sultanului, Orbán a construit un tun care a reușit să spargă zidurile groase ale Constantinopolului.
A fost numit Bazilica, cel mai mare tun pe care l-a văzut vreodată lumea, având o lungime de aproape 8 metri și un diametru de 77 de centimetri.
Asediul orașului a început la 6 aprilie 1453, dar oricât de mult ar fi bombardat otomanii zidurile – mai mult decât oricine înainte – acestea au rezistat. În plus, Mahomed a aflat că Papa trimite întăriri pe mare.
În ciuda faptului că armata sultanului depășea numărul apărătorilor de mai bine de 10 ori – întrucât orașul a fost apărat doar de 7.000 de soldați – asediul a fost o afacere lungă, sângeroasă, care a durat opt săptămâni, constând în bătălii disperate pe uscat și pe mare. Mai mult, propriul său imperiu fiind asaltat de dușmani externi și interni, părea că sultanul trebuie să se retragă.
După încercările eșuate de a cuceri orașul, moralul celor din tabăra lui Mahomed era scăzut, dar apoi, pe cerul nopții, a apărut un semn care a adus o schimbare în soarta următoarelor bătălii. Luna sângerie (un nume de-a-dreptul sugestiv dat, de fapt, unei eclipse totale de lună) era considerată de rău augur pentru oamenii din Constantinopol, aceștia crezând că ea însemna căderea orașului, după cum spunea o profeție.
Pentru otomani, a fost exact opusul: Luna sângerie le-a dat un nou avânt, iar Mahomed și-a încercat din nou norocul, asaltând zidurile pentru ultima oară. El și-a desfășurat chiar trupele de elită, ienicerii.
În cele din urmă, la 29 mai 1453, otomanii au reușit să străpungă zidurile slăbite de bombardamentul constant și să învingă puținii apărători demoralizați. Astfel, Mahomed a risipit o legendă ce dura de 1100 de ani.
Acesta a fost primul pas în cuceririle lui Mahomed al II-lea, unul cu efecte de durată asupra istoriei Europei și Orientului Mijlociu pentru următorii 300 de ani.
„Istoria imperiilor: Otomanii” nu numai că aruncă o privire asupra acestei cuceriri importante, folosindu-se de scene de luptă spectaculoase, de un joc actoricesc convingător și decoruri incredibil de detaliate, ci și asupra modului în care un tânăr și ambițios sultan a devenit o legendă.
Seria care începe luni, 15 februarie, de la ora 22:55, la Viasat History este o coproducție realizată în Turcia și la Hollywood în anul 2020 și este difuzată de anul trecut de Netflix.