Hilma Af Klint: Paintings for the Future este una dintre cele mai vizitate expoziții din cei 60 de ani de existență ai muzeului Guggenheim din New York: peste 600.000 de persoane au admirat creația pictoriței suedeze în intervalul octombrie 2018 – aprilie 2019; au fost vândute 30.000 de cataloage, numărul abonamentelor a crescut cu 34%, iar hashtag-ul #HilmaAfKlint a fost utilizat pe Instagram de 34.611 ori, anunță muzeul american.
Arta Hilmei și povestea ei au avut o neașteptată rezonanță în rândul publicului tânăr: „Cred că Hilma și cu mine am fi putut fi prietene”, scria pe Instagram o adolescentă care își făcuse un selfie la expoziția de la Muzeul Guggenheim.
Cine este Hilma af Klint?
Născută la Stockholm în 1862, Hilma a luat lecții de pictură înainte de a se înscrie la Academia Regală de Arte Frumoase. Avea 17 ani când sora ei a decedat subit, fapt care i-a marcat semnificativ evoluția artistică ulterioară. A devenit interesată de ocultism, spiritism și teosofie și și-a exprimat noua viziune în seria de picturi abstracte The Paintings for the Temple.
O serie de critici mai mult sau mai puțin fondate au făcut-o pe pictoriță să considere că lumea nu este pregătită să-i înțeleagă arta. Hilma af Klint s-a stins în 1944, în vârstă de 82 de ani, fără ca opera ei să fi beneficiat de o expoziție adevărată. În testamentul ei, a cerut ca toate tablourile să-i fie încredințate nepotului ei, Erik af Klint, vice-amiral în Marina Regală a Suediei. Cutiile în care picturile erau sigilate nu trebuia să fie deschise decât la 20 de ani după moartea sa, a solicitat Hilma în mod imperativ.
Astfel, nu mai puțin de 1200 de tablouri au văzut din nou lumina zilei abia la sfârșitul anilor ’60. În 1970, au fost oferite gratuit Muzeului de Artă Modernă din Stockholm, care le-a refuzat.
Prima expoziție postumă a Hilmei af Klint a avut vernisajul la Muzeul de Artă din Los Angeles, în 1986, la 42 de ani de la moartea pictoriței. FOTO: Profimedia