Această contracție majoră a economiei Libanului va face și mai dificilă atragerea finanţării necesare pentru ca țara să-și revină. Astfel, cea mai recentă estimare a Fondului Monetar Internaţional, anterioară exploziei de marţi, a indicat un declin al economiei de 12%, pe fondul agravării crizei politice și economice din țară. Însă în urma deflagrației care a ucis peste 150 de oameni, a rănit 5.000 și a lăsat fără locuințe alte zeci de mii de oameni, pierderile estimate sunt de ordinul miliardelor de dolari, informează News.ro.
În mai țara demarase discuții cu FMI, după ce a intrat în incapacitate de plată, dar au fost suspendate din lipsă de reforme.
”Dacă nu vor avea loc reforme, Libanul va continua să se scufunde”, a declarat joi preşedintele francez Emmanuel Macron, în vizită la Beirut.
Mai mult decât atât,explozia a determinat o nouă devalorizare a lirei libaneze, după ce moneda își pierduse 80% din valoare, începând din octombrie anul trecut. Totodată, inflaţia a crescut la peste 56%, accentuând tensiunile sociale.
Cele mai urgente reforme care trebuie adoptate pentru ca Libanul să reia discuţiile cu FMI sunt ţinerea sub control a bugetului, a creşterii datoriilor şi a corupţiei.
Potrivit oamenilor de afaceri şi economiştilor, portul din Beirut, unul dintre cele mai mari din estul Mediteranei şi din care peste 40% din transporturi merg în Siria şi Orientul Mijlociu, a pierdut deja venituri şi afaceri după explozie, în favoarea altor porturi.