Suma face parte din pachetul de măsuri în valoare de 130 de miliarde de euro anunțat la mijlocul săptămânii trecute de guvernul federal al Germaniei pentru refacerea economiei după criza provocată de pandemie.
Germania își propune ca energia obținută pe bază de hidrogen să atingă o capacitate de 5GW până în 2030 și încă pe atât până cel mai târziu în 2040, anunță Reuters. Șapte miliarde de euro vor fi investiți în dezvoltarea de capacități de producție în țară, iar două miliarde sunt alocate parteneriatelor cu state unde hidrogenul poate fi produs în mod eficient.
Anumite tehnologii bazate pe hidrogen sunt nepoluante, deschizând, în viziunea unor cercetători, posibilitatea unei civilizații bazate pe acest gaz. În momentul de față, deși se produc cantități industriale de hidrogen, acesta este de obicei consumat integral la locul producției, fiind folosit în special în sinteza amoniacului. La nivel mondial, 98% dintre procesele prin care se obține hidrogenul destinat consumului industrial sunt poluante.
Motivul pentru care hidrogenul nu a ajuns să fie folosit pe scară largă până acum este dificultatea stocării. Punctul de fierbere al hidrogenului este situat la – 253 grade Celsius, ceea ce înseamnă că pentru depozitare ar trebui folosite recipiente sub presiune care să asigure această temperatură, a cărei obținere presupune un consum considerabil de energie.
Cu toate acestea, s-a demonstrat că hidrogenul poate fi folosit pentru punerea în mișcare a unei game largi de vehicule mari și mici, de la trenuri, autobuze, motociclete și biciclete, până la ricșe, motostivuitoare, scaune cu rotile sau carturile de pe terenurile de golf.
La ora actuală există tehnologii care furnizează hidrogen comprimat și lichefiat. Pentru industria auto, hidrogenul încă nu este o alternativă pentru motoarele convenționale, tehnologia de producere a bateriilor fiind prea scumpă.
Deși majoritatea producătorilor auto importanți au avansat destul de mult în dezvoltarea propriului automobil cu hidrogen, mulți au abandonat această cursă în favoarea automobilului electric. Astăzi sunt disponibile oficial, pe anumite piețe, trei modele de automobile care funcționează cu baterii de hidrogen: Toyota Mirai, Honda Clarity și Hyundai Nexo.
Recordul de viteză pentru un automobil alimentat cu hidrogen este de 450 km/h și a fost obținut în 2008 pe pista de sare de la Boneville, Utah, SUA, de un vehicul experimental proiectat de o echipă de studenți și cercetători de la Universitatea din Ohio.
La începutul secolului al XX-lea, Germania se afla în avangarda transportului aerian bazat pe hidrogen, cu celebrele dirijabile Zeppelin, care și-au început zborurile comerciale în anul 1910. Cu o lungime de peste 200 de metri și un rezervor de hidrogen de 140.000 de metri cubi, uriașele Graf von Zeppelin și Hindenburg făceau în anii 30 curse transoceanice regulate. Însă prăbușirea lui Hindenburg în 1937 a pus capăt scurtei cariere a dirijabilelor ca vehicule de transport de pasageri, deși, ca număr de victime – 36 –, aceasta a fost a cincea cea mai gravă catastrofă aeriană în care a fost implicată o astfel de aeronavă (USS Akron a făcut 73 de victime, în 1933; francezul Dixmude – 52 în 1923 și britanicele R101 și R38 – 48 respectiv 44).
Dirijabilele au renăscut în anii ’90, sub denumirea de Zeppelin NT (New Technology), fiind folosite în scopuri comerciale de producătorul de anvelope Goodyear, care a reînnodat parteneriatul de acum 70 de ani cu Zeppelin. „Noua tehnologie” constă în „umplerea” dirijabilelor cu heliu pentru a evita pericolul de incendiu reprezentat de hidrogen.