Instituțiile guvernamentale prezintă un nivel al încrederii extrem de scăzut, înregistrând doar 2,7 puncte din 7. Așadar, 72% dintre respondenții studiului au un nivel scăzut de încredere (1-3 puncte din 7), 25% dintre aceștia un nivel mediu de încredere (4-5 din 7) și doar 4% se sunt încrezători în instituțiile statului.
Reprezentanții microîntreprinderilor sunt cei mai îngrijorați, înregistrând 2,4 puncte din 7. La polul opus se află întreprinderile medii cu 3,4 puncte din 7.
Încrederea în autorități este unul dintre factorii care influențează optimismul companiilor din România, cele două fiind corelate direct. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să dovedească mediului de afaceri că poate gestiona actuala criză. În schimb, reprezentanții organizațiilor vor deveni mai încrezători și în evoluția propriilor organizații, după perioada de pandemie, declară Corina Cimpoca, fondator MKOR Consulting.
Principalele măsuri guvernamentale
Printre cele mai așteptate măsuri guvernamentale se numără reducerile și scutirile de taxe, respectiv ajutoarele din partea statului pentru sprijinirea investițiilor.
Companiile au nevoie de o abordare strategică din partea statului, așteptându-se ca acesta să gireze pentru mediul privat prin scutirea la plată a taxelor și prin sprijinirea investițiilor.
91% dintre companii se simt afectate de epidemia coronavirus, impactul mediu estimate fiind de 100.000 euro, cu până la 100% din cifra de afaceri. 95% dintre companii au luat deja măsuri pentru a supraviețui crizei, printre cele mai frecvente fiind măsurile financiare. Aceste măsuri vizează protejarea cash flow-ului pe termen scurt și mediu. În plus, 12% dinter companii iau în considerare reducerea salariilor, cu un procent mediu de 37%, potrivit studiului MKOR.
Companiile tind să fie mai degrabă pesimiste , estimând evoluții negative până la finalul anului. Mai bine de jumătate dintre companii, 57%, estimează o scădere medie de 46% pentru 2020, în timp ce 43% dintre companii estimează o evoluție pozitivă, de 37%
Organizațiile medii și mari au o tendință mai crescută de a solicita măsuri de extindere a aplicabilității șomajului tehnic.
Specificații metodologice
Studiul a fost realizat pe un eșantion de 243 de companii din România, în perioada 25-30 aprilie.
Structura eșantionului: 89% afaceri antreprenoriale, 5% companii multinaționale, 2% ONG-uri și 4% alt tip de organizație. După mărimea organizației, eșantionul este format din 67% microîntreprinderi, 22% întreprinderi mici, 8% întreprinderi medii și 3% întreprinderi mari.
