În România, creșterea consumului a fost bazată pe creșterea salariilor și a pensiilor. Totuși, inflația, care s-a aflat pe un trend de creștere, este cea care mai diminuează din puterea de cumpărare.
Un studiu realizat de GfK România în toamna anului 2019 arată că puterea de cumpărare a europenilor a fost de 14.739 de euro de persoană în 2019, românii fiind cu aproximativ 60% sub media europeană.
Puterea de cumpărare medie a românilor a fost, anul trecut, de aproape 5.900 de euro, țara noastră aflându-se pe locul 32 în clasamentul european.
București conduce în clasament, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de aproape 10.452 de euro, sumă care echivalează cu 78% mai mulți bani decât în restul țării. Topul este completat de Timiș, cu 7.564 de euro per capita în 2019 și Cluj, cu 7.457 de euro.
La polul opus, la finalul clasamentului se află județul Vaslui, cu o putere de cumpărare medie pe cap de locuitor de 3.706 de euro, ceea ce plasează acest județ cu aproximativ 37% sub media națională și cu aproximativ 75% sub media europeană.
Principalii câștigători de pe urma creșterii puterii de cumpărare a românilor sunt comercianții. De altfel, cei mai mari jucători ai retailului alimentar din România, Kaufland, Carrefour, Lidl, Mega Image, Profi și Penny Market etc., au reușit să își crească veniturile constant în ultimii ani. Liderul pieței rămâne însă retailerul german Kaufland, cu aproape 11 miliarde de lei la nivelul anului 2018. Tot retailerii sunt și unii dintre cei mai mari angajatori ai economiei românești.
Jean Richard de Latour, CEO al Carrefour România, spunea la Forbes CEE Forum 2019 că industria de retail din România s-a dezvoltat într-un ritm impresionat și că este aparte, deoarece clienții preferă produse de calitate la prețuri bune. El a subliniat, de asemenea, că rolul retailerilor este de a educa piața și obiceiurile consumatorilor. Spre exemplu, o direcție strategică a retailerului francez este creșterea parteneriatelor cu producătorii locali și țintirea poziției de lider a industriei de retail din România.
„Ne dorim să creștem afacerile partenerilor locali, prioritatea noastră este să avem cât mai multe produse autohtone, pentru a oferi clienților produse proaspete la prețuri cât mai bune. În sezon, 90% din carnea de pasăre și 90% din legume provin de la producători români. Sperăm ca în 2022 Carrefour să devină liderul pieței alimentare”, a spus Jean Richard de Latour, care, în același timp, remarca o schimbare în comportamentul românilor – suntem din ce în ce mai interesați de adoptarea unui stil de viață sănătos. Prin urmare, Carrefour România a creat inițiative precum Cooperativa Agricolă Carrefour Vărăști și Creștem România Bio – un program național pentru susținerea trecerii fermierilor români la agricultura bio și promovarea produselor bio românești, cu scopul de a le pune la dispoziție românilor alimente sănătoase.
„Vrem să creștem în România un segment puternic de producători certificați bio. Potrivit Eurostat, doar 2% din suprafața arabilă a României este certificată bio, iar oferta de produse bio este subdimensionată. Sunt convins că mâncarea bio poate deveni parte din coșul zilnic al cumpărătorilor. Vrem să dezvoltăm acest tip de inițiative, dar nu putem face asta singuri. Scopul este de a contribui la dezvoltarea agriculturii românești în modele durabile”, a mai spus executivul. De menționat este că nu doar Carrefour a demarat proiecte care să sprijine producătorii locali, ci și Kaufland, Lidl și Mega Image.
Retailerii au început să urmeze nevoile consumatorilor, deschizând mai multe magazine de proximitate, cu oferte din ce în ce mai variate de produse, înghițind micii comercianți independenți. Un exemplu care încă mai rezistă pe piață la două decenii de la înființare este lanțul de magazine Annabella, fondat de antreprenorii Dan și Dorina Mutu, prezent preponderent în zona Munteniei, care continuă să se extindă. În anul 2018, Annabella SRL a avut o cifră de afaceri de 294,7 milioane de lei, în creștere cu 15% față de anul anterior, conform datelor furnizate de Termene.ro.
Totuși, de menționat este că, în timp ce în alte țări dezvoltate magazinele fizice se închid, fiind surclasate de comerțul online, România este încă un teren propice pentru dezvoltarea centrelor comerciale, care atrag clienții prin multitudinea de branduri prezente într-un singur loc. De exemplu, zona de food-court a centrului comercial Mega Mall din București s-a transformat într-un „mini oraș indoor”, în urma unei investiții de 3,2 milioane de euro, conform datelor companiei, alocată amenajării și design-ului care atrage clienți atât pentru relaxare, cât și pentru întâlniri de afaceri.
Mai mult, la nivelul pieței de restaurante și cafenele din România, estimată la 5 miliarde de euro, s-a văzut, în ultimii ani, o evoluție, pe fondul creșterii salariilor și a puterii de cumpărare, precum și datorită numărului mai mare de străini care vizitează România pentru afaceri sau turism, arată un studiu al companiei de consultanță Cushman & Wakefield Echinox.
Un alt factor determinant în dezvoltarea industriei îl reprezintă și platformele de comenzi online, care s-au extins în aproape toate marile orașe ale României. Conform studiului, avansul tehnologiei și lipsa de timp a tinerilor angajați au impulsionat dezvoltarea segmentului de food delivery. Principalii jucători din această industrie prezenți pe piața din România sunt Uber Eats, Takeaway, Glovo sau Foodpanda.
Totuși, cheltuielile de consum din România în industria de HoReCa înregistrează cele mai scăzute valori ca procent din consumul total per familie din Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, doar 3,1% din totalul cheltuielilor populaţiei au fost destinate hotelurilor, restaurantelor şi barurilor în 2018, comparativ cu o medie de 8,8% în UE, 9,2% în Ungaria sau 9% în Cehia. Un alt studiu, efectuat de Euler Hermes în toamna anului 2019, arată că, la nivel local, evoluția pozitivă a retailului este confirmată și de insolvențele aflate pe un trend descendent la nivelul întregii economii.
În același timp, remarcabil este și avansul pieței de e-commerce din România, care, conform estimărilor GPec, anul acesta va depăși valoarea de 5 miliarde de euro. Cel mai mare retailer online din România, eMAG, deținut de fondul de investiții Napspers și de către Iulian Stanciu, a înregistrat, în ziua de Black Friday (15 noiembrie 2019), comenzi în valoare de aproape 500 de milioane de lei și un record de 10,8 milioane de vizite înregistrate pe site.
Aproape jumătate din comenzile plasate au fost plătite cu cardul online. Interesant este că eMAG a avut, cu ocazia acestei zile, 56.000 de clienți noi, ceea ce arată apetitul în creștere al românilor de a face achiziții online. Retailerul și-a propus să vină în întâmpinarea nevoilor clienților săi prin simplificarea procedurilor de achiziție, de la găsirea produselor dorite, până la opțiunile de plată, livrare sau retur.
eMAG nu a neglijat nici extinderea offline, fiind prezent cu showroom-uri în marile orașe din România: București, Timișoara, Constanța, Iași, Ploiești, Craiova, Galați, Pitești, Cluj-Napoca, Brașov, Sibiu și Oradea.
Inclusiv marii retailer tradiționali urmează comportamentul clienților și au o prezență puternică în mediul online.
Totuși, studiul Euler Hermes arată că, deși e-commerce își continuă avansul puternic de la an la an, în ceea ce privește România „impactul în vânzările cu amănuntul încă este departe de cel din statele dezvoltate – unde o platformă online insuficient dezvoltată este tot mai des asociată cu scăderi semnificative la nivelul vânzărilor. Prin contrast, la nivel local a deține și o amprentă offline rămâne importantă pentru susținerea vânzărilor principalilor jucători din sector.”