În prezent, piața din România este tot mai atractivă pentru cei care vor să pună bazele unui start-up în tehnologie. Au început să apară din ce în ce mai multe incubatoare și acceleratoare de afaceri, precum și fonduri de investiții care vor să plaseze bani în afaceri care prezintă potențial. În plus, tot mai multe companii din domeniul tehnologic din România reușesc să atragă atenția investitorilor internaționali pentru a se dezvolta și a trece granițele.
Conform celui mai recent studiu Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), piața locală de IT a atins un volum de 5,9 miliarde de euro până în anul 2019, din care 4,8 miliarde de euro reprezintă segmentul software și servicii, iar 1,1 miliarde alte activități din piața de IT. Totodată, numărul de angajați din industrie crește constant, cu o medie de 10% pe an, însă tot există un deficit de specialiști.
Exemplul care a pus, în ultimii ani, România pe harta mondială a tehnologiei este UiPath, care a ajuns la statutul de primul unicorn al României (companie care a atins o evaluare de 1 miliard de dolari), în anul 2018, a cunoscut o evoluție fulminantă anul trecut. În primăvara anului 2019, anunța că a ajuns la o evaluare de 7 miliarde de dolari, în urma atragerii unei investiții Seria D în valoare de 568 de milioane de dolari. UiPath a devenit, astfel, una din companiile de enterprise software cu cea mai mare creștere și una din cele mai valoroase companii la nivel mondial de Enterprise Robotic Process Automation (RPA), tehnologie care automatizează activitățile repetitive efectuate de angajați. Bazele companiei au fost puse încă din 2005 de către Daniel Dines (CEO) și Marius Tîrcă (CTO), însă succesul a venit un deceniu mai târziu: mai mult, Daniel Dines a răsturnat ordinea tradițională a ierarhiei celor mai bogați oameni din România, surclasându-l pe Ion Țiriac în topul miliardarilor realizat de Forbes.
La finalul anului 2019, un alt start-up promițător, fintechOS, fondat de Sergiu Neguț și Teodor Blidăruș, a reușit să atragă o investiție Seria A de 14 milioane de dolari, rundă condusă de Digital East Fund din partea Earlybird Venture Capital și OTB Ventures, cu participarea GapMinder și Launchub Ventures.
„Noi am construit FintechOS ca să ajutăm bănci și asigurători din toată lumea să ofere clienților lor experiențe digitale la fel de faine cu ale companiilor fintech. Pare foarte simplu, dar nu este, din cauza complexității sistemelor existente. Tradițional, durează mult să modifici aplicații dacă piața o cere, tehnologia noastră permite ca astfel de modificări să fie mult mai rapide. Este firesc ca, îndată ce tehnologia a fost implementată la mai mulți zeci de clienți renumiți, fondurile de investiții să vadă potențialul global și să vrea să sprijine efortul nostru de dezvoltare. Ceea ce înseamnă, pe scurt, că avem resursele să continuăm dezvoltarea tehnologiei, ca să fie și mai ușor de folosit și de integrat în sisteme complexe, și să dezvoltăm structura globală de distribuție și vânzări. Piața globală de tehnologie este o cursă contra cronometru, tocmai am primit un boost de viteză”, spunea pentru Forbes România Sergiu Neguț care este și business angel. FintechOS are acum clienți în peste 20 de țări de pe trei continente. Și venituri recurente care au crescut cu 450% în 2019.
Neguț este optimist cu privire la ecosistemul antreprenorial tehnologic din România. „Ce s-a întâmplat în ultimii doi-trei ani este fantastic. Sunt mai multe tendințe convergente: Competența IT – cei peste 100.000 de profesioniști IT din România, indiferent că lucrează în companii locale sau globale, au ajuns să facă aplicații din ce în ce mai complexe și să înțeleagă nevoile de business din economii mai sofisticate decât economia românească. Al doilea aspect este că au apărut o mulțime de acceleratoare, incubatoare, școli de start-up-uri și grupuri de business angels care au sofisticarea necesară și un pic de bani cu care să ajute antreprenorii la început.”
El menționează, de asemenea, apariția fondurilor de investiții care vor să finanțeze companii românești pentru dezvoltare globală și subliniază faptul că succesul UiPath „strigă către toată lumea că se pot construi unicorni din România”.
Oportunitățile pe care le au antreprenorii din România sunt, în opinia lui Sergiu Neguț, determinate de abilitatea de a concepe o strategie de dezvoltare a unui business, în urma înțelegerii pieței. „Provocarea acestora este viteza cu care ecosistemul poate să crească, și asta ține mult și de cât de cooperativi vor fi jucătorii. Noi, ca români, nu avem o tradiție extraordinară de a colabora unii cu alții, ar fi extraordinar să putem face acest lucru în noul în ecosistem de tehnologie”, adaugă el.
Totuși, dacă antreprenorii români sunt ambițioși atunci când vine vorba de reușita la o scară mai mare, mai au de învățat în ceea ce privește înțelegerea nișelor de business în domeniul tehnologiei din economii mai avansate și trebuie să interacționeze mai mult cu companii globale.
Ce sfaturi are Sergiu Neguț pentru start-up-urile care sunt în căutare de finanțare?
„Cine caută finanțare trebuie să caute tot timpul, mai ales când nu are nevoie. Un business sugrumat de lipsa de cash va avea dificultăți să găsească o investiție bună. Plus că discuțiile cu potențialii investitori sunt extrem de valoroase prin prisma înțelegerii logicii investitorilor. Practic, orice start-up pivotează permanent pe baza feedback-ului celor două surse majore de finanțare: clienții și investitorii.”
Pe de altă parte, atunci când investitorii aleg să îi acorde finanțare unui start-up urmăresc potențialul disruptiv, precum și „dedicația, antrenamentul, siguranța, viteza și abilitatea de învățare continuă” de care dau dovadă fondatorii, mai crede Sergiu Neguț, care consideră că este necesară încurajarea apariției mai multor fonduri de risc (VC). „Asta înseamnă bani ai statului, ai fondurilor de pensii, ai marilor bănci și instituții, ai antreprenorilor care au făcut exituri, toți puși la treabă, multiplicați și încurajați să investească sub management competent privat. Respect programele de tip start-up România, dar nu cred în bani gratuiți, impactul lor e întotdeauna pe termen scurt, un fel de protecție socială. Cred în impact pe termen lung, în asumare de risc, în modele care funcționează în economii mai sofisticate.”
Pentru a-și extinde afacerile în afara granițelor, antreprenorii români trebuie să investească în atragerea profesioniștilor cu experiență în scalarea internațională.
„Totul este despre investiții și învățare. Avem competențe tehnice extraordinare, dar sunt foarte puțini profesioniști cu experiență reală de scalare internațională în România. Chiar dacă sunt români, dacă au făcut deja scalare comercială și managerială, probabil lucrează la Londra, Berlin, New York sau altundeva în centrul unor ecosisteme globale. Avem de învățat de la oamenii care au mai făcut asta, avem de investit în atragerea de competențe și contacte care deocamdată ne lipsesc. Dar sunt optimist, ne descurcăm deja mult mai bine decât cu câțiva ani în urmă”, mai spune Sergiu Neguț.
Un alt exemplu local de succes este TypingDNA, start-up de soluții de securitate online bazate pe biometrie comportamentală, fondat de Raul Popa și Cristian Tamaș. La începutul anului, compania a anunțat că a primit o investiție de 7 milioane de dolari într-o nouă rundă de tip Serie A, condusă de Gradient Ventures, fondul de investiții specializat în AI (Inteligență Artificială) al lui Google, precum și cu participarea GapMinder Ventures și Techstars Ventures, și alături de alți investitori existenți din runde anterioare.
În noiembrie 2018, TypingDNA a mai obținut o investiţie de 1,5 milioane de dolari într-o rundă de tip Seed condusă de fondul GapMinder Ventures, cu participarea unor investitori din Statele Unite, Marea Britanie și România.
TypingDNA intenționează să utilizeze această nouă investiție pentru a-și extinde rețeaua de suport pentru dezvoltatori. Compania a dezvoltat algoritmi și tehnologii proprii de inteligență artificială pentru autentificarea utilizatorilor în funcție de modul în care aceștia utilizează tastatura. Printr-un proces de observare și învățare a modului în care utilizatorul tastează, TypingDNA poate recunoaște încercările ulterioare ale unui anumit utilizator prin potrivirea lor cu contul cunoscut.
„Progresul cercetării, dezvoltării și adopției typing biometrics are o importanță globală. Tastaturile sunt încorporate astăzi în aproape orice dispozitiv, ceea ce face ca respectivul comportament de tastare să fie cel mai disponibil pe scară largă dintre datele biometrice ale utilizatorilor. Această rundă de finanțare ne va permite să continuăm misiunea noastră de a oferi biometrie ușor de utilizat, non-intruzivă și securitate sporită oamenilor din întreaga lume”, a declarat Raul Popa, CEO și cofondator al TypingDNA.
În ciuda acestor succese înregistrate de către antreprenorii români, întrebarea rămâne, însă, dacă anul 2020 va aduce un alt unicorn cu origini locale?